De asemenea, s-a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8%, de la 10%, începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017.
”În contextul reducerii creditului în valută, al consolidării rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro la 30 aprilie 2017) şi al îmbunătăţirii structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută”, se arată în comunicatul BNR.
Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%.
În trecut, de câte ori BNR a redus rezerva în valută, băncile au ales să repatrieze fondurile.
Băncile străine şi-au păstrat relativ constante liniile de finanţare acordate filialelor din România până la începutul anului 2012, după expirarea acordului Vienna Initiative privind menţinerea expunerilor principalelor grupuri bancare prezente pe piaţa locală. Procesul de dezintermediere din partea băncilor-mamă a fost relativ ordonat, însă în ultimii ani a accelerat ritmul de scădere a expunerii băncilor-mamă, astfel că resursele externe s-au înjumătăţit faţă de vârful din 2008, coborând în decembrie 2016 la 11 mld. euro, comparabil cu nivelul existent în urmă cu un deceniu.
Retragerea resurselor străine din bănci după 2008 a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne, care a atins 61 mld. euro, respectiv + 60% (+23 mld. euro) în luna decembrie 2016 faţă de sfârşitul anului 2008.
Potrivit BNR, deciziile CA au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. ”Consiliul de administraţie reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse pe plan global”.
În concluziile şedinţei de astăzi, BNR subliniază că rata anuală a inflaţiei a rămas relativ constantă în luna martie, la 0,18%, comparativ cu luna anterioară (0,2 %), în concordanţă cu prognoza băncii. Această evoluţie s-a datorat temperării dinamicii anuale a preţului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creşterii preţurilor volatile alimentare şi a inflaţiei CORE2 ajustat a cărei rată anuală a urcat la 1,04 la sută, de la 0,91 la sută în februarie.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, ajungând în martie la -0,9 la sută, de la -1,1 la sută în luna februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,5 la sută, de la -0,7 la sută în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variaţiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.
În acelaşi timp, creşterea economică s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul IV 2016, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8 la sută. Ritmul mai rapid de creştere s-a datorat, în principal, contribuţiei exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8 la sută a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii nouă ani (7,3 la sută), în condiţiile relaxării politicii fiscale şi celei de venituri, precum şi ale îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix a devenit negativ.
Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menţinerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerţ şi servicii, accelerarea creşterii producţiei industriale, dar şi prelungirea declinului activităţii din construcţii. În condiţiile în care creşterea dinamicii productivităţii muncii a fost inferioară celei înregistrate de câştigurile salariale, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.
Soldul contului curent al balanţei de plăţi a devenit pozitiv în primele două luni ale anului curent, pe fondul evoluţiei favorabile a balanţei veniturilor primare, deşi deficitul comerţului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Condiţiile monetare reale şi-au menţinut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a amplificat dinamica anuală în luna martie (3,1 la sută, de la 2,1 la sută în februarie). Evoluţia creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.
Creşterea a fost susţinută în principal de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1 la sută în termeni anuali. Contribuţia majoră la această evoluţie a revenit împrumuturilor noi acordate societăţilor nefinanciare şi creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s‑a majorat la 58,2 la sută (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6 la sută în mai 2012. Această evoluţie asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2017. Scenariul actual al prognozei relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei pe întreg intervalul de proiecţie, însă pe o traiectorie uşor mai joasă decât cea prezentată în raportul precedent.
Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în sfera salarială şi fiscală.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, având ca principale surse calendarul electoral din ţările europene, negocierile pentru Brexit şi politicile economice ale administraţiei SUA.
