Restanţele la credite ale populaţiei au urcat cu 5,6% în august,până la 4,88 miliarde de lei (1,15 mld. euro), cel mai rapid avansal întârzierilor la plată fiind înregistrat pe segmentul clienţilorcu împrumuturi în valută, potrivit statisticilor BNR.
Întârzierile mai mari de 30 de zile la plata creditelor în euro auurcat cu 6,6% în august, la 405 milioane de euro, în timp cerestanţele la franci elveţieni au avansat cu 14%, până laechivalentul a 133 de milioane de euro.
Spre comparaţie, restanţele la împrumuturile în lei au crescutnumai cu 2,8%, dar continuă să înregistreze cel mai mare sold, de2,57 miliarde de lei (echivalentul a 600 mil. euro).
Clienţii care au luat credite în lei, în cea mai mare parteîmprumuturi de mică valoare fără garanţii, au fost primii afectaţide criză, astfel că soldul restanţelor pe acest segment a avansatrapid în prima parte a anului trecut, dar şi-a încetinit ritmul decreştere în ultimele luni.
În schimb, cei care s-au împrumutat în valută au continuat să seţină de graficul de rambursare o perioadă mai lungă de timp dupăintrarea economiei în recesiune pentru a nu pierde garanţiile,având în vedere că majoritatea creditelor în valută sunt garantatecu locuinţe.
Ritmul de creştere al restanţelor la valută s-a accentuat însă înultimele luni, semnalând o deteriorare a situaţiei financiare aclienţilor cu credite garantate. În plus, un alt semnal care indicăprobleme în portofoliile de credite cu garanţii ale băncilor estecreşterea restanţei medii, care a urcat de la 2.400 de lei lajumătatea anului trecut la 4.500 de lei în august.
Ritmul de creştere al restanţelor la credite încetinise înprimăvară, când economia părea să-şi revină, bancherii apreciind laacel moment că deteriorarea portofoliilor de credite se va opriundeva la jumătatea acestui an.
Ulterior întârzierile la plată au accelerat ritmul de creştere, pefondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, în special caurmare a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul public.
În ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţi factori care acum punpresiune pe clienţii cu împrumuturi în valută, inclusiv depreciereacursului de schimb.
Deprecierea cursului a fost resimţită cel mai puternic de clienţiicare s-au împrumutat în franci elveţieni, o alternativă promovatăagresiv de unele bănci în trecut datorită dobânzilor mici.
Restanţele la creditele în franci elveţieni au crescut de aproapeşapte ori în ultimul an, în condiţiile în care leul s-a depreciatîn faţa monedei elveţiene cu 15% în ultimul an şi cu aproape 30% dela izbucnirea crizei pe plan mondial, în septembrie 2008. Soldulcreditelor în franci elveţieni ajungea la echivalentul a
2,8 mld. euro la sfârşitul lunii august, reprezentând aproape ocincime din împrumuturile în valută acordate clienţilorindividuali.
Românii au luat credite în valută de echivalentul a 15 miliarde deeuro, adică două treimi din totalul împrumuturilor de retail. Sprecomparaţie, ungurii au credite în valută în valoare de peste 26 demiliarde de euro, aproape 80% dintre acestea fiind denominate înfranci elveţieni. În condiţiile în care forintul maghiar a pierdutaproape 20% din valoare anul acesta în faţa monedei elveţiene,debitorii au fost puternic afectaţi. În Ungaria, la jumătateaacestui an, unu din patru clienţi cu împrumuturi în valutăînregistra întârzieri la plată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
