Investiţiile în proprietăţile imobiliare nu se mai regăsesc printre preferinţele românilor în contextul creşterii accelerate a inflaţiei, dar şi al climatului economic general, notează un studiu realizat recent de Dynata pentru Revolut, cel mai popular fintech din România.
Astfel, 60% dintre români consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente, în timp ce 35% susţin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare, dar în anumite condiţii, iar 28% dintre respondenţi cred că momentul prezent este unul bun pentru achiziţiile de case şi apartamente, dar doar dacă dispui de numerar.
La polul opus se află 6% dintre români care consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil, în timp ce 3% dintre respondenţi apreciază că momentul este propice pentru achiziţia de case, iar creditarea este accesibilă.
Atitudinea de respingere a achiziţiei de proprietăţi imobiliare este prezentă în aceeaşi măsură la ambele sexe (60% în cazul femeilor şi 59% în cazul bărbaţilor).
Generaţia Z (18-24ani) este mai deschisă faţă de achiziţia de proprietăţi imobiliare decât generaţia părinţilor lor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani).
De asemenea, respondenţii din sud-estul României sunt mai puţin interesaţi de o astfel de achiziţie (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul ţării (39%).
Studiul Revolut mai arată că 70% dintre români consideră că preţurile şi inflaţia vor continua să crească în 2023, în timp ce 19% cred că acestea vor stagna şi 8% dintre respondenţi sunt optimişti şi se aşteaptă la o scădere a inflaţiei.
Această percepţie optimistă este mai des întâlnită la bărbaţi (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) şi la respondenţii din centrul ţării (12%). Creşterile de preţuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%).
În cee ace priveşte categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflaţie şi de creşterea preţurilor, părinţii cu copii (77%) şi pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflaţie.
De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflaţie este cea a întreprinzătorilor (33%).
Totuşi, există şi categorii sociale mai puţin afectate de inflaţie. Astfel, percepţia respondenţilor a fost aceea că traiul e mai uşor pentru celibatarii care sunt angajaţi (6%) şi pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepţia diferă în funcţie de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenţii sunt mai afectaţi de inflaţie (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuşi la inflaţie ca alte categorii sociale (94%).
Din punctul de vedere al angajaţilor, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflaţiei este să crească veniturile.
De fapt, 45% dintre românii chestionaţi (40% pentru femei, 49% pentru bărbaţi) cred că aceasta este soluţia.
De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflaţiei, 4% peste rata inflaţiei şi 34% cu o valoare inferioară ratei inflaţiei.
De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut şansa unei majorări salariale anul trecut.
Totuşi, 15% speră să le crească salariul în 2023 şi 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În acelaşi timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut şi nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023.
Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul. Cei mai mulţi dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflaţiei se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani (7%) sau locuiesc în centrul ţării (6%).
Cea mai mare rată de răspunsuri privind obţinerea unei majorări salariale, dar la un nivel inferior ratei inflaţiei, s-a înregistrat în sud-vestul României (Oltenia) (42%).
Şi pensionarii au văzut o îmbunătăţire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflaţiei.
