Numarul restantierilor a facut in ianuarie un salt record, de 33.000 de noi restantieri, aceasta fiind cea mai accelerata evolutie lunara de cand sunt centralizate astfel de informatii, potrivit datelor BNR. Astfel, numarul romanilor cu rate restante la creditele bancare a urcat la 483.000 in ianuarie, ceea ce inseamna cu 117.000 mai multi restantieri fata de ianuarie anul trecut.
BNR preia din 2007 datele privind restantele de la Biroul de Credit, societatea creata de bancile comerciale pentru a gestiona informatii privind piata creditelor de retail.
Luna de luna, se inregistreaza noi restantieri la Biroul de Credit, adica romani cu credite la banci care au intarziat mai mult de 30 de zile cu plata ratelor. Sunt in fiecare luna si clienti care isi sting restantele la banci prin plata ratelor intarziate, insa numarul acestora este mult mai mic, din moment ce numarul restantierilor inregistreaza cresteri de la luna la luna.
In ianuarie, numarul restantierilor a avansat cu aproape 8% fata de decembrie, dupa ce in lunile anterioare cresterile erau de 1-2% sau maxim 6% in noiembrie 2008.
"Numarul persoanelor cu restante curente crestea si cand nu era criza, insa vorbim de o accelerare. Nu pot sa fiu pe termen scurt foarte optimist, insa sper sa vedem ca ritmul de crestere al restantelor se va diminua. Au inceput sa apara si semnale pozitive. Primul dintre ele este reducerea dobanzilor. O parte din banci au inceput deja sa scada dobanzile, altele se gandesc sa opereze si ele scaderi. Al doilea semnal pozitiv este scaderea cursului si este posibil ca in aceste conditii numarul restantierilor sa nu mai inregistreze asa cresteri", spune Serban Marian Epure, directorul general al Biroului de Credit.
Numarul mai mare de noi restantieri ce au intrat in evidenta Biroului de Credit in luna ianuarie este corelat cu cresterea soldului total al restantelor acumulate de populatie: peste un miliard de lei total sume restante (262 milioane de euro), dublu fata de ianuarie 2008.
Cele mai multe restante pe care le au persoanele fizice sunt la creditele in lei, circa 73% din totalul sumelor restante, explicatia fiind ca imprumuturile in moneda nationala sunt in general credite de consum, care nu au in spate o garantie reala. Aproape 25% din restantele la creditele de retail sunt in euro, restul restantelor fiind acumulate la creditele in dolari sau in alte valute.
"In general problemele apar la creditele in lei, fiind imprumuturi pentru consum, pe termen scurt. Este vorba de credite mici care ajung la cei cu venituri mici si volatile, acestia fiind mult mai afectati de cresterea costurilor creditelor. Si gradul de indatorare pentru persoanele respective este mult mai ridicat; practic, vorbim de o categorie care comporta un risc mai mare. Creditele neperformante in euro insa sunt mai putine. Fiind vorba de sume mai mari, o deteriorare a portofoliului in euro ar avea un impact negativ asupra sistemului", comenteaza Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit.
Ca pondere in totalul creditelor acordate populatiei in ianuarie, restantele au ajuns sa detina 1,09%.
"Neavand credite noi, ca raport se degradeaza. Portofoliul de imprumuturi s-a oprit, creditele noi acordate fiind foarte putine", mai spune Rozalia Pal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
