Unda de soc provocata de prabusirea cu 10% intr-o singura zi a pietei de capital chineze a ras din conturile actionarilor companiilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) peste un miliard de euro saptamana trecuta.
Capitalizarea BVB a atins vineri 22,7 miliarde de euro fata de aproape 24 de miliarde de euro cu o saptamana in urma.
Pierderile de la Bucuresti sunt insa nesemnificative fata de cele de pe plan mondial, care au fost estimate la 1.000 de miliarde de dolari (circa 740 de miliarde de euro) doar in ziua in care piata din China s-a prabusit, scaderile continuand ulterior.
Totul a inceput cu o declaratie a oficialilor chinezi, care au spus ca vor lua masuri impotriva unor practici nelegale de pe piata de capital locala, practici care contribuisera insa in ultimii ani la cresterea valorii actiunilor.
Anul trecut actiunile chinezesti adusesera un castig mediu de peste 100%.
Scaderea ce a urmat declaratiilor autoritatilor din China s-a raspandit rapid, in Hong Kong sau Singapore, ajungand apoi pe pietele europene si pe cea americana. Bursele americane, care mergeau de cateva luni din maxim in maxim, au avut cea mai neagra saptamana de dupa cea care a urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.
Desi marea majoritate a pietelor internationale au reactionat in aceeasi zi, Bursa de la Bucuresti nu a dat in prima instanta senzatia ca ar fi afectata. Majoritatea actiunilor, cu exceptia SIF-urilor, au incheiat sedinta de marti cu cresteri solide. Scaderile au inceput insa la Bucuresti de miercuri, cand pietele externe incepeau sa dea semne ca isi revin. Dupa ce joi preturile actiunilor de la Bucuresti incepusera sa se stabilizeze, ultima zi a saptamanii a venit cu un nou val de scaderi, in ton cu pietele internationale.
Printre cele mai afectate actiuni de pe piata locala s-au numarat SIF-urile, cele care sunt de obicei cele mai sensibile la stirile care ajung pe piata, fie ele pozitive sau negative. Piata SIF-urilor este dominata in special de investitorii romani, cu un apetit mai ridicat pentru speculatii, in conditiile in care detinerile in capitalul acestor societati sunt limitate la 1%.
Cea mai mare perdanta a fost saptamana trecuta SIF Banat-Crisana, in cazul careia, peste scaderea generalizata a pietelor s-a suprapus si propunerea de distribuire de dividende din profitul de anul trecut si nu de actiuni gratuite, asa cum sperau unii dintre investitori. Aceasta a pierdut 12,5% din valoare saptamana trecuta, fiind urmata in clasamentul perdantelor de SIF Moldova si SIF Oltenia, cu scaderi de peste 10% fiecare.
Cea mai mare companie listata, Petrom, care a fost de la inceputul anului printre cele mai stabile actiuni de pe piata, a incheiat saptamana trecuta la 0,5750 lei/actiune, cel mai mic pret atins anul acesta, cu 2,5% mai jos fata de inchiderea de joi. Saptamana trecuta Petrom a pierdut 4,2%, una dintre cele mai mici scaderi de pe piata. Scaderi mai mici, dintre actiunile principale de pe piata, au mai inregistrat doar Banca Transilvania si Antibiotice.
Parerile brokerilor privind profilul investitorilor care au vandut saptamana trecuta sunt destul de impartite. In timp ce unii afirmau ca unii dintre investitorii locali au intrat in panica si au vandut, altii spun ca probabil au vandut unele fonduri straine cu profil mai speculativ. Majoritatea fondurilor de investitii straine care tranzactioneaza la Bucuresti au insa o strategie de investitii pe termen lung.
"Cel putin dupa cum a aratat piata vineri a fost vorba de exitul unor fonduri, dar probabil fonduri cu profil speculativ, pentru ca majoritatea fondurilor investesc pe termen lung si se gandesc bine inainte sa ia o decizie," spune seful uneia dintre primele zece societati de brokeraj de pe piata.
Desi scaderi saptamanale de 5-6%, asa cum au fost saptamana trecuta, nu sunt un lucru foarte neobisnuit pentru piata, inca dominata de speculatori, in urmatoarele zile, brokerii si investitorii vor stau cu un ochi la pietele externe si nu la ce se intampla pe plan local pentru a intui directia cotatiilor.
O cadere a pietelor emergente, printre care se numara si Romania, a mai avut loc si cu un an in urma, cand o serie de fonduri de investitii au vandut masiv actiuni pe toate pietele emergente, provocand scaderi accelerate ale acestora. Conjunctura de atunci a insemnat pe piata locala oprirea achizitiilor nerezidentilor, ceea ce a insemnat tot o scadere a cotatiilor. Bursele si-au revenit ulterior incet-incet, iar apetitul investitorilor pentru tarile emergente a revenit la cotele obisnuite.
Printre justificarile gasite atunci pentru caderea pietelor s-au numarat cresterea atractivitatii investitiilor denominate in dolari si scaderea apetitului pentru risc in randul investitorilor internationali.
Anul acesta insa atat pietele emergente cat si cele dezvoltate au scazut puternic, scaderea apetitului pentru risc de care se vorbeste pe pietele internationale incluzand de aceasta data actiunile in general, nu doar cele de pe pietele emergente.
Brokerii de la Bursa se asteapta ca piata sa mai mearga in jos din inertie in zilele urmatoare, dar spun ca tendinta descendenta se apropie probabil de final.
"Nu vad sa scada cu mai mult de 5% si ma astept ca saptamana aceasta sa apara punctul de minim. A fost vorba intr-adevar de o influenta a pietelor externe, dar cred ca a fost vorba mai curand de o influenta psihologica. De altfel nici pentru pietele internationale nu ma astept la scaderi importante", spune Ionel Uleia, directorul Prime Transaction.
Leul a suferit impreuna cu zlotul si forintul
Leul a avut o saptamana grea, dupa ce investitorii speculatori si-au redus pozitiile pe pietele emergente, pe fondul unei cresteri a aversiunii fata de expunerile riscante pe plan mondial. Cotatiile pe piata valutara de la Bucuresti au oscilat vinerea trecuta in jurul nivelului de 3,395 lei pentru un euro, cu 2 bani mai sus decat in urma cu o saptamana. Aceasta dupa ce euro urcase miercuri pana la un varf de 3,41 lei, corespunzator unei aprecieri cu 0,9% fata de nivelul de la inceputul saptamanii. Zlotul polonez, moneda cu care leul este sincronizat, a pierdut mai mult de un punct procentual in fata euro pe parcursul saptamanii trecute, cotatiile urcand pana la un maxim de 3,93 zloti pentru un euro. Forintul maghiar a inregistrat de asemenea o scadere cu aproximativ un punct procentual in fata euro. Toate cele trei monede, care s-au depreciat pe fondul unor valuri de cumparari speculative, au reusit insa sa recupereze o parte din terenul pierdut in ultima zi a saptamanii trecute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
