Banca Comercială Carpatica, cu sediul central în Sibiu şicontrolată de omul de afaceri Ilie Carabulea, face parte din "ligamică" a instituţiilor de credit, cu o cotă de mai puţin de 1% dinactivele totale de peste 78 mld. euro ale sistemului bancar local.Încă de la înfiinţare în 1999, strategia băncii s-a construit înjurul finanţării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM-uri),instituţia mizând pe sprijinirea capitalului românesc.
În ultimii doi ani însă sectorul IMM-urilor a avut cel mai multde suferit de pe urma crizei financiare şi a înrăutăţirii mediuluieconomic, această situaţie reflectându-se şi în bilanţulcreditelor.
Astfel, la finele primului semestru Carpatica a raportat unindicator al creditelor neperformante (credite categorisite caîndoielnice, cu restanţe de peste 60 de zile, sau pierdere - curestanţe de peste 90 de zile) de 56,08%, potrivit notelor careînsoţesc situaţiile financiare semestriale, în condiţiile în caremedia în sistemul bancar este de 17,8%.
Mai exact, valoarea creditelor pe care banca are dubii că le varecupera este de circa 694 mil. lei în condiţiile în care valoareatotală a finanţărilor brute acordate de bancă este de 1,23 mld. leila finele lunii iunie.
Pentru a-şi acoperi riscul creditelor neperformante, Carpatica aconstituit provizioane în valoare de 146,7 mil. lei în primulsemestru. Provizioanele au adus banca pe pierderi în condiţiile încare profitul din exploatare al băncii a fost de 40 mil. lei înprimul semestru. Veniturile nete ale băncii au fost de 107,6 mil.lei în primul semestru, mai mari cu 44% faţă de acelaşi interval alanului trecut. Banca a câştigat din dobânzi 48,6 mil. lei, mai multdecât dublu faţă de prima jumătate a anului trecut, veniturile dincomisioane înregistrând o scădere de 26,5%, până la 22,2 mil. lei.Cheltuielile băncii au scăzut cu 5%, până la 67,4 mil. lei.
Conducerea băncii nu a putut fi contactată pentru a comentarezultatele.
A vândut titluri de stat şi a investit înobligaţiuni
Activele băncii s-au contractat cu 8% în primul semestru, pânăla o valoare de 3,04 mld. lei (715 mil. euro). Pe Bursă acţiunilebăncii au pierdut 12,6% din valoare în primul semestru, iarcapitalizarea bursieră a băncii a scăzut cu 30 mil. lei, până la241 mil. lei la finele lunii iunie.
În căutare de randamente mai mari pentru portofoliul propriu,Carpatica şi-a redus din expunerea pe titlurile de stat în favoareaobligaţiunilor corporatiste în prima jumătate a anului. Astfel,plasamentele în titlurile de stat au scăzut cu 500 mil. lei, pânăla 667,3 mil. lei, în timp ce valoarea plasamentelor în obligaţiuniemise de instituţii de credit şi companii a crescut cu 250 milioanede lei, până la 415 milioane de lei.
IMM-urile au fost veriga slabă în lanţulfinanţărilor
Cele mai consistente finanţări acordate de Carpatica erau lafinele lunii iunie către societăţi active în industrie (251,1 mil.lei), comerţ (250,6 mil. lei) şi servicii (225 mil. lei).Finanţările Carpatica către persoanele fizice au fost în valoare de145 mil. lei.
"Prin strategia de expansiune şi prezenţa în ţară, Carpaticaeste mult mai expusă la criză decât jucătorii de talie mai mare,care mizează în special pe segmentul de retail. Carpatica are sediiîn oraşe unde companiile au fost sever afectate de criză. Pe dealtă parte, prin dimensiunea mică, banca are o elasticitate maimare a veniturilor şi o fluctuaţie ridicată a clienţilor.Pierderile s-au produs şi din cauza faptului că la nivelulmanagementului riscului Carpatica este sub alţi jucători din piaţăcare şi-au îmbunătăţit acest segment prin importul de profesioniştidin străinătate", a spus Florin Ilie, directorul departamentuluipieţe de capital al ING Bank.
Totuşi niciuna dintre băncile cu capital românesc nu a solicitatpână acum sprijinul statului, în condiţiile în care multe bănci dinOccident, inclusiv ING, au primit de la statele lor ajutoare demiliarde de euro sub diverse formule pentru a face faţă crizeisubprime în momentele sale de vârf.
O nouă majorare de capital, tot maiposibilă
Pentru "a creşte rezistenţa băncii la şocurile sistemice şimacroeconomice", acţionarii Carpatica în frunte cu omul de afaceriIlie Carabulea care a ajuns să controleze direct peste 37% dincapitalul băncii au majorat capitalul băncii cu 50 mil. lei, pânăla 278,9 mil. lei în această primăvară.
De asemenea, în toamna anului trecut banca a semnat un acord definanţare alternativ de 50 de milioane de euro cu societatea detransport Attlasib, deţinută tot de Carabulea, care mai deţinecirca 4% din Carpatica, şi alte două acorduri în valoare de câte1,5 milioane de euro cu oamenii de afaceri italieni Olivio Lucio şiOlivo Gian Antonio, care deţin împreună peste 10% din capitalulbăncii. Scadenţa celor trei acorduri este la finele lunii octombrie2010.
"Indicatorul de solvabilitate de 11,57% raportat de bancă lafinele primului semestru nu este suficient pentru o bancă careînregistrează pierderi de peste 100 de milioane de lei, astfel cămă aştept ca banca să fie recapitalizată, posibil printr-o nouămajorare de capital până la finele acestui an. Mai mult, la nivelulîntregii economii sunt şanse tot mai mici ca al doilea semestru alanului să fie mai bun decât primul", a continuat Ilie.
Pentru întreg anul 2010 Carpatica şi-a bugetat pierderi de 94,63milioane de lei - cele mai mari din istoria băncii - în condiţiileunei creşteri de patru ori a provizioanelor nete, la 160,7 milioanede lei.
Astfel că pentru a se încadra în indicatorii bugetaţi banca artrebui să încheie al doilea semestru cu un profit de peste 11milioane de lei.
Din toamna anului 2009, Carpatica a trecut la un sistem dualistde administrare, fiind condusă de un consiliu de supraveghere înfrunte cu Ilie Carabulea şi de un directorat condus de NicolaeSurdu.
În prima jumătate a anului banca a continuat restructurările,numărul mediu de salariaţi ai băncii fiind de 1.709, mai puţin cu300 faţă de acelaşi interval al anului trecut. Salariile totaleplătite către angajaţi au scăzut cu 900.000 de lei, până la untotal de 28,3 mil. lei în primul semestru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
