Achizitiile de actiuni intre SIF-uri, posibilitatea de a facemajorari de capital alaturi de modificarile privind convocarea siconstatarea cvorumului la adunarile generale ale actionarilor suntprincipalele modificari pe care conducatorii SIF-urilor lenegociaza in prezent cu arbitrul pietei de capital - ComisiaNationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
"Trebuie sa ne dam seama ca lumea s-a schimbat si ca trebuie sane schimbam si noi", spune Ioan Cuzman, presedintele SIFBanat-Crisana (SIF1).
In rastimpul de cateva saptamani ramas pana la reluareadezbaterilor in Comisia de buget-finante privind ridicarea praguluide detinere, conducatorii celor cinci SIF-uri poarta discutii cuCNVM pentru a modifica cadrul legislativ ce reglementeazaactivitatea SIF-urilor. Cum ridicarea pragului de detinere dincapital a unui investitor de la 1% la 5% pare tot mai probabila,discutiile dintre cele doua parti au crescut in intensitate inultimele saptamani.
"In contextul dezbaterilor privind ridicarea pragului dedetinere, am reactivat discutiile cu CNVM pentru a corecta cadrullegislativ. Schimbarile intervenite in mediul economic, necesitateade a ne diversifica portofoliul si de a gasi alternative lafundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli impun adaptareacadrului de reglementare la noile realitati ale pietei. In acestsens, CNVM poarta discutii si cu reprezentantii brokerilor si cucei ai administratorilor de fonduri", afirma Costel Ceocea,presedintele SIF Moldova (SIF2).
Spre deosebire de brokeri si administratorii de fonduri,conducatorii celor cinci SIF-uri se afla intr-o pozitie forte denegociere in fata CNVM. SIF-urile au fost dispuse sa sprijine culichiditati CNVM, platind anticipat pe sase luni comisioane invaloare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Sprijinul financiaracordat CNVM, aflata in criza de lichiditati, ar putea juca un rolstrategic in cadrul dezbaterilor privind ridicarea pragului dedetinere, dar si al modificarilor ce urmeaza a fi aduse actualuluicadru de reglementare.
De unde mai vin banii, dupa ce austriecii au inchisrobinetul dividendelor la BCR
Dupa ce conducerea BCR le-a propus celor cinci SIF-uri, carecontroleaza 30% din banca, sa renunte la dividendele de aproape 25mil. euro cuvenite din profitul de anul trecut si sa lecapitalizeze, evitand astfel o majorare de capital prin aport denumerar de peste 100 mil. euro, SIF-urile s-au vazut nevoite sacaute resurse financiare in alta parte decat in portofoliu si sagandeasca strategii pentru a reduce dependenta de banci si pentrua-si diversifica portofoliile. Astfel ca cele cinci SIF-uri aureactivat un proiect mai vechi, cerand CNVM sa permita achizitiilede actiuni intre SIF-uri.
"Posibilitatile investitionale pentru SIF-uri sunt limitate inactualele conditii de piata, pentru ca oportunitatile de a investiin actiuni lichide sunt putine, iar veniturile sunt constranse dedecizia anumitor companii din portofoliu de a nu plati dividende.Daca CNVM va permite tranzactiile intre SIF-uri, acest lucru arcompensa absenta randamentelor din alte surse", mai spuneCeocea.
SIF-urile dispuneau de lichiditati in valoare de 150 mil. eurola finele anului trecut, in special gratie veniturilor obtinute dinvanzarea participatiilor detinute la Bancpost. Chiar daca auconturile pline de cash, SIF-urile incearca sa gaseasca solutiipentru a face posibile majorarile de capital.
"E greu de presupus ca pe structura actuala a actionariatului sepoate face o majorare de capital la SIF Moldolva. Chiar inainte dea fi posibile majorarile de capital, trebuie sa ne gandim ce vomface cu banii: vom face plasamente in actiuni, vom consolida pretulactiunilor sau poate ca vom rascumpara actiuni din piata",completeaza Ceocea.
Vor o felie din ideea lui Videanu: Fondul de InvestitiiNational
Infiintarea Fondului de Investitii National, idee a ministruluieconomiei Adriean Videanu, a atras atentia SIF-urilor, care vad inproiect un potential de investitii.
"Luam in calcul investirea in capitalul acestui Fond deInvestitii National. Ne gandim serios si ne preocupa foarte multacest proiect. Vrem ca SIF-urile sa fie prezente la dezbaterile sila intalnirile de lucru ce au loc pe marginea Fondului deInvestitii", mai spune Ceocea.
Participarea SIF-urilor la Fondul de Investitii National s-arputea realiza fie prin includerea in potofoliul Fondului aparticipatiilor pe care SIF-urile le au in comun cu Autoritateapentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fie prinparticiparea cu lichiditati la capitalul social al fondului,potrivit lui Ceocea.
Nu sunt inca dispusi sa se aventureze pe pieteleexterne
Pentru SIF Oltenia (SIF5), cea mai lichida dintre cele cincisocietati, piata locala de capital ramane principalul furnizor deoportunitati de investitii.
"Profiturile ce pot fi obtinute pe piata locala sunt incontinuare cele mai substantiale. Mai mult, piata locala permiteplasamentele speculative, mai mult decat pietele externe", este deparere Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Tot in piata locala de capital isi pune sperantele si SIFMuntenia, chiar daca 2010 se anunta a fi un an dificil pentrueconomie si companiile din portofoliu.
"Vindem cand putem sa vindem, uneori avem dreptate, alteori nu.Nu suntem in pericol sa nu mai existam, insa anul 2010 nu va mai fila fel de spectaculos. Anul 2008 a fost cel mai bun an al nostru,iar ce a fost in anii urmatorii nu a tinut de noi, ci a fost cauzatde criza financiara", spune Petre Szel, presedintele MunteniaInvest, societatea care administreaza SIF Muntenia.
SIF Muntenia a incheiat anul 2008 cu un profit net de aproape 90mil. lei, pentru ca in 2009 castigul sa scada pana la 82,2 mil.lei. Spre deosebire de celelalte patru societati care in 2009 si-aurotunjit profiturile de pe urma veniturilor incasate din vanzareaparticipatiilor detinute la Bancpost, SIF Muntenia a renuntat laactiunile Bancpost inca din 2004, astfel ca profitul din 2009 afost alimentat in principal din plasamentele de portofoliu.
La vremuri noi, strategii noi
Dupa ce Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1), acedat trei dintre cele sapte locuri ale Consiliului deAdministratie (CA) investitorilor grupati in jurul lui HoriaCiorcila, presedintele Bancii Transilvania, la SIF Banat sepregateste si o schimbare de strategie.
"Anul 2010 va fi mult mai greu decat 2009 si din cauzainfluentelor pietelor externe. In prezent lucram la o altastrategie, pe care, peste cateva luni, poate o vom face publica",spune Ioan Cuzman, fara a da insa detalii despre cum anume va fistructurata noua strategie a societatii.
Prin acceptarea lui Horia Ciorcila in CA, Cuzman a incercat sapuna capat disputelor cu principalii actionari, care ar capata oinfluenta mult mai mare in conditiile ridicarii pragului.
Pentru schimbare se pregateste si SIF Transilvania (SIF3).
"Este necesara redefinirea obiectivelor strategice prioritareale societatii si aplicarea unor politici pragmatice, adaptateactualei etape parcurse de economia nationala, piata de capital sipiata societatilor de investitii financiare in ansamblul lor",spune conducerea SIF3 in proiectul de buget pentru 2010 supusaprobarii actionarilor.
Bugetele raman conservatoare
In 2010, lichiditatile sunt prioritare pentru SIF Transilvania,cel mai mare investitor autohton din turism cu participatii laaproape o suta de hoteluri. Astfel ca participarea la majorarile decapital derulate de companiile din portofoliu va fi o exceptie,astfel de operatiuni urmand a fi realizate de catre companii prinemisiuni de actiuni pe piata de capital. De asemenea, companiileisi vor finanta investitiile prin credite bancare sau fondurieuropene, si tot mai putin prin sprijinul financiar al SIF3. Petermen mediu, societatea vrea sa devina independenta de detinerilebancare.
Indicatorii financiari estimati de SIF Trasilvania pentru 2010sunt conservatori: profit net de 55 mil. lei, la jumatate fata decastigul inregistrat in 2009, de 116,6 milioane de lei. Venituriletotale estimate sunt in valoare de 115,8 mil. lei, mai putin cu 31%fata de veniturile incasate in 2009. Societatea estimeaza ca vaincasa venituri din dividende in valoare de 16 mil. lei,reprezentand 20% din incasarile anului trecut, mai scrie inproiectul de buget.
Sensibilitate ridicata la PIB
Iesirea SIF-urilor din criza este strans legata de iesireaintregii economii din criza, avand in vedere ca fiecare dintreacestea detine participatii la peste 200 de companii active insectoarele financiar, constructii, turism si industrie. Expunerearidicata pe sectorul financiar-bancar face ca revenirea sa nu fiedeloc usoara.
"Ar fi bine daca economia va incheia anul 2010 pe zero, nu maastept la stabilitate si nici la crestere economica pentru ca incamai sunt probleme de rezolvat. Astfel ca ma astept ca si piata decapital sa semnalizeze acest lucru prin inregistrarea de corectii",este de parere Tudor Ciurezu de la SIF Oltenia, care gestioneazacele mai mari active, de 420 mil. euro.
Ce cred analistii
Reformarea SIF-urilor prin eliberarea de dependentaparticipatiilor detinute la banci este un proces de lunga durata sidepinde in mare masura de deznodamantul pe care il va aveaproiectul legislativ de ridicare a pragului de detinere, spunanalistii.
"SIF-urile trebuie sa se dezmorteasca, insa nu cred ca reformava veni de la sine, ci piata va fi cea care va forta schimbarea.Diversificarea portofoliului SIF-urilor si eliberarea de dependentade banci vor fi un proces de durata, iar ceea ce va decideParlamentul in privinta ridicarii pragului va juca un rol foarteimportant", este de parere Doru Lionachescu, partener principal lacasa de investitii Capital Partners, care a fost implicat anultrecut in cursa pentru un loc in Consiliul de Administratie al SIFBanat-Crisana.
Pe termen mediu, Lionachescu se asteapta la o concentrare intreSIF-uri, considerand ca numarul limitat de oportunitati deinvestitii in piata de capital va duce la consolidarea celor cincisocietati intr-o "super-SIF".
"Demersurile de schimbare demarate de SIF-uri au loc si subpresiunea opiniei publice care cere mai multa flexibilitate dinpartea managementului acestor societati. Daca pana in prezentpragul de detinere a protejat managementul de schimbari initiate deactionari, acum pragul s-a intors impotriva conducerilor SIF-urilorpentru ca atragerea de resurse prin majorari de capital esteimposibila tocmai din cauza limitelor existente", spune MihaiChisu, broker la societatea de intermediere IFB Finwest.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
