Cele două premiere din infrastructura românească, pe de o parteprimele rezilieri ale unor contracte de construcţie de autostradă(cu francezii de la Colas pentru tronsonul Cernavodă-Medgidia şi cuconstructorii români Spedition UMB, Tehnostrade, PA&COInternational şi Euroconstruct Trading '98 în cazul autostrăziiMoara Vlăsiei-Ploieşti) şi pe de altă parte licitaţiile în caluporganizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România (CNADNR) pentru autostrăzile din vestul ţării, par săindice că autorităţile responsabile cu şoselele nu-şi mai dau custângul în dreptul şi încearcă să facă ordine în priorităţi şi săpună la punct infrastructura slab dezvoltată a ţării.
Totuşi, se naşte o întrebare după toate aceste eşecuri cuconstructori care au realizat mii de kilometri de autostrăzi înalte ţări, iar pe listă ar mai putea fi adăugată şi retragereaconsorţiului Vinci-Aktor din parteneriatul pentru realizareaautostrăzii Comarnic-Braşov. De ce s-au împotmolit tocmai înRomânia?
Răspunsul ar trebui dat de întreaga clasă politică aflată laputere în ultimii 20 de ani. Ideea pe care încearcă în schimb să otransmită în prezent este aceea că "România nu mai este ţaranimănui", dar care nici nu are drumuri.
Două rezilieri într-o săptămână. Astfel, dupăce Anca Boagiu, ministrul transporturilor, a anunţat în repetaterânduri că Autostrada Soarelui va fi gata anul acesta întotalitate, rezilierea contractului cu francezii de la Colas, careconstruiesc tronsonul Cernavodă-Medgidia, a spulberat "visul" de aajunge din Capitală până la mare doar pe autostradă începând din2011.
Cei de la Colas au intrat în "lumina reflectoarelor" după ceAnca Boagiu a făcut o vizită oficială pe tronsonul de autostradăconstruit de francezi, concluzionând că aceştia refuză sălucreze.
Francezii au arătat însă că nu pot continua lucrările din cauzaCNADNR, care nu le-a pus la dispoziţie toate terenurile necesarepentru continuarea construcţiei. De asemenea, Colas a anunţat cărespectiva instituţie nu a oferit un răspuns cu privire lapropunerile tehnice şi financiare ale Colas.
Transporturile au avut răbdare doar până la jumătatea luiaprilie, după care au anunţat oficial rezilierea contractului, carecomplică soarta autostrazii Cernavodă-Medgidia, având în vedere căva fi nevoie de o nouă licitaţie, de un nou constructor şi de noitermene de finalizare. Există însă şi varianta ca tot cei de laColas să construiască autostrada sau să primească despăgubiri,având în vedere că francezii au anunţat că vor duce CNADNR laCurtea Internaţională de Arbitraj.
Anca Boagiu spune, pe de altă parte, că rezilierea contractuluieste un avertisment pentru toate companiile care construiesc înRomânia. "Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, odatăpentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc încare constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile,bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din parteaautorităţilor", îşi justifica ministrul transporturilor decizia dea rezilia contractul cu puternica companie franceză, care acâştigat contracte cu o
valoare cumulată de aproape jumătate de miliard de euro înRomânia.
La o săptămână de la încheierea colaborării cu Colas, CNADNR avenit cu o nouă veste: şi contractul pentru autostrada MoaraVlăsiei - Ploieşti (42,5 kilometri), aflat în mâinile a trei dintre"regii" locali ai asfaltului, Costel Căşuneanu, Dorinel Umbrărescuşi Dan Besciu, a fost reziliat. Astfel, companiile Spedition UMB,Tehnostrade (ambele deţinute de Dorinel Umbrărescu), PA&COInternational (Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading '98 (DanBesciu) au pierdut un contract de câteva sute de milioane de euro,motivul rezilierii fiind abandonarea lucrărilor pe un sector de 2kilometri, dar şi faptul că firmele au cerut plăţisuplimentare.
Tronsonul Moara Vlăsiei - Ploieşti a stârnit o serie decontroverse de-a lungul timpului, în condiţiile în care finalizarealucrărilor a întârziat semnificativ, iar contractul a fost dejasuplimentat cu 25%, până la circa 242 milioane de euro, fără TVA.Constructorii ar fi cerut şi acum majorarea valorii contractului cu47%, potrivit declaraţiilor lui Boagiu.
Rezilierile costă bani şi timp. Chiar dacăCNADNR va arde rapid etapele prin care va scoate din nou lalicitaţie tronsonul Cernavodă-Medgidia, respectiv Moara Vlăsiei -Ploieşti, reluarea lucrărilor va dura cel puţin jumătate de an. "Nuse poate spune exact, însă în mod normal ar trebui să dureze undevaîntre 4 şi 6 luni", este de părere Florin Popa, managing partner alcompaniei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting. Pe dealtă parte, ţinând cont de faptul că de la rezilierea contractuluipentru Comarnic-Braşov a trecut deja un an şi nu s-a organizat încăo nouă licitaţie, "arderea etapelor" în acest gen de proiecte estepuţin probabilă, deşi cazurile sunt oarecum diferite.
Ce se întâmplă însă cu companiile care nu îşi respectăobligaţiile contractuale? Una dintre măsuri a fost de aplicare aunor penalităţi cu o valoare de 40 mil. euro de către CNADNR lanouă companii, suma cea mai mare, de 16 mil. euro, fiind solicitatătocmai firmei Colas. Pe de altă parte, deocamdată MinisterulTransporturilor nu dispune de nicio modalitate prin care le poateinterzice constructorilor care nu îşi fac treaba să nu maiparticipe la alte licitaţii. "Participarea la alte licitaţii artrebui interzisă, dar numai după dovedirea rea-voinţei acelorcompanii, în sensul cererii nejustificate de plăţi suplimentare sauîntârzieri în finalizarea proiectului cauzate exclusiv din vinaconstructorului", explică Popa.
Mai repede în Ungaria? Revenind însă la parteaplină a paharului, luna aprilie a adus şi o veste necesară: celenouă contracte pentru construcţia a 183 de kilometri de autostradăpe Coridorul IV paneuropean au fost adjudecate.
Şase constructori români şi unsprezece străini au fost declaraţicâştigători de către CNADNR, ofertele lor de preţ ridicându-se,cumulat, la circa un miliard de euro, în condiţiile în carecompania de drumuri estimase iniţial că aceste autostrăzi vor costa1,4 miliarde de euro.
Competiţia acerbă a coborât costurile ofertate, având în vederecă în total s-au depus 64 de oferte pentru cele nouă loturi, peste100 de companii participând în consorţii sau pe cont propriu. Cutoate acestea, aproape fiecare proiect de infrastructură a avutmajorări de preţ prin acte adiţionale care au suplimentat costurilefinale până la limita legală, astfel că până în 2013, când dupăcalculele CNADNR cei 183 de kilometri ar trebui finalizaţi,probabil vom vorbi de complet alte sume.
Au existat şi companii care au câştigat "la dublu". Spreexemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana perCondotte d'Acqua şi Cossi Construzioni vor construi în consorţiudouă loturi de autostrăzi, cu o lungime totală de 53 de kilometri,pentru 270 de milioane de euro fără TVA. Cele trei firme dinPeninsulă se apropie cel mai mult de renumitele standarde de costale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care vorconstrui lotul 2, de 25,6 kilometri, de pe autostradaTimişoara-Lugoj, pentru 4,1 milioane de euro pe kilometru.
Niciun constructor român nu s-a încumetat să participe pe contpropriu la licitaţii, dar câţiva dintre ei tot şi-au adjudecat o"felie" destul de mare din autostrăzi, chiar dacă în consorţiu cufirme străine. La fel ca după fiecare licitaţie, etapacontestaţilor mai poate aduce modificări, dar mai ales întârzieripână la începerea efectivă a lucrărilor de construcţii. "Acesteadjudecări sunt extrem de târzii. Începe vara curând, dacă şi fazade contestaţii va dura destul de mult, va trece şi vara şi vaîncepe iarna şi lucrările nu vor putea fi demarate", spune RăzvanNiculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilordin Construcţii (PSC).
Cu o floare... Proiectele de autostrăzi aureprezentat o gură de oxigen pentru constructori, însă acestea nugarantează revenirea pieţei construcţiilor, care s-a contractat înultimii doi ani cu aproximativ 40%, până la o valoare de 9,7miliarde de euro la finalul lui 2010.
"Situaţia constructorilor este deosebit de dificilă în prezent.Faptul că 5-10 firme reuşesc să câştige câteva contracte esteimportant, dar insuficient pentru a revigora piaţa construcţiilor.Nu pot decât să sper că statul va deveni un jucător responsabil",spune Niculescu-Aron.
Iar statul, prin intermediul Ministerului Transporturilor, va finevoit să îşi drămuiască bine banii, având în vedere că 85% dinfondurile pentru cei 183 de kilometri de autostrăzi sunt banieuropeni, doar 15% fiind contribuţie guvernamentală.
Până în 2013 mai este puţin, iar dacă autostrada până la mare nuva fi gata, ar fi utilă măcar cea de la Sibiu până la Nădlac, carear aduce Europa cu câteva ore mai aproape.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
