CIMENT: Revenire amânată

27 aug 2010 Autor: Catalin Lupoaie

Consumul de ciment a scâzut în prima jumâtate a anului cu circa 20% faţâ de perioada similarâ a anului precedent, astfel câ principalii jucâtori de pe piaţâ - Lafarge (Franţa), Holcim (Elveţia) şi Carpatcement Holding (Germania) au renunţat la estimârile de creştere a businessului în 2010 şi sperâ mâcar la menţinerea nivelului de anul trecut.
Lafarge, cel mai mare producâtor de ciment de pe piaţa localâ, a înregistrat în primele şase luni o reducere de 19,4% a vănzârilor în valoare şi de 22% în volum. Din cauza acestor rezultate grupul francez şi-a revizuit estimârile pentru anul acesta, dupâ ce în luna februarie anunţa în raportul anual o creştere de 0-5%, şi previzioneazâ o scâdere de 4-10%.
"În Romănia, dupâ cum am precizat şi în alte ocazii pănâ acum, prima diferenţâ 2010 versus 2009 a fost generatâ de con­diţiile atmosferice de la începutul acestui an - am avut o iarnâ lungâ şi rece. Vănzârile au început sâ creascâ la mijlocul pri­mâverii, dar mai puţin decăt cele din 2009", explicâ Philippe Questiaux, pre­şe­dintele şi directorul general al Lafarge Ciment, subsidiara localâ a grupului Lafarge. El considerâ câ un alt aspect ce a de­t­er­­mi­nat diminuarea vănzârilor a fost fragilitatea mediului eco­nomic, care a condus la lipsa proiectelor de construcţii semni­ficati­ve din cauza problemelor de finanţare. Lafarge Ciment a înregistrat anul trecut o scâdere de 35% a cifrei de afaceri faţâ de anul 2008, ajungănd la 886,1 mil. lei (210 mil. euro).

Luni sub aşteptări. Revenirea vănzârilor în lunile mai şi iunie a fost resimţitâ şi de Holcim, însâ nu a reuşit sâ salveze declinul puternic din primul semestru, care a fost de circa 40% faţâ de perioada similarâ din 2009.
"Deşi lunile mai şi iunie au cunoscut o anumitâ revigorare, condiţiile grele de piaţâ şi rezultatele nefavorabile din primul trimestru, cănd evoluţia vănzârilor a fost puternic influenţatâ de condiţiile meteorologice nefavorabile prelungite pănâ în luna aprilie, îşi spun în continuare cuvăntul asupra unui an 2010 foarte dificil. Absenţa, amănarea sau prelungirea termenelor pentru marile proiecte rezidenţiale şi de infrastructurâ de care Romănia are nevoie constituie principalul impediment în depâşirea acestui trend descendent", afirmâ Markus Wirth, CEO al Holcim Romănia, subsidiara localâ a grupului elveţian Holcim.
Subsidiara localâ a Holcim a realizat anul trecut o cifrâ de afaceri de 1 miliard de lei (246 mil. euro), valoare ce cuprinde şi vănzârile de agregate şi betoane, în scâdere cu 24% faţâ de anul precedent.
"La începutul anului 2010, estimârile noastre prevedeau o descreştere a pieţei de minus 5-10%, cu o eventualâ tendinţâ de revenire în cea de-a doua jumâtate a anului, dar şi un scenariu pesimist, în care piaţa putea scâdea pănâ la minus 20%. Din pâcate aceasta este realitatea pieţei de ciment la jumâtatea anului 2010. În condiţiile în care piaţa este în continuâ scâdere, considerâm câ anul acesta ne putem aştepta în cel mai bun caz la o stagnare, la o atingere a ultimului prag de scâdere", susţine Wirth.
Şi Carpatcement Holding şi-a reevaluat în minus previziunile privind cifra de afaceri pentru anul 2010 la minus 20%, pănâ la 707 mil. lei (circa 168 mil. euro), luănd în calcul evoluţia vănzârilor din primele şase luni. Iniţial, la începutul anului Mihai Rohan, preşedintele şi directorul general al Carpatcement Holding, estima o scâdere a businessului de 5-10%, bazăndu-se pe o revenire a consumului în al doilea semestru, care în condiţiile actuale nu mai este posibilâ.
"Estimârile legate de evoluţia afacerii au fost revizuite acum dupâ prima jumâtate de an, pentru a corespunde rezultatelor înregistrate în primul semestru (mai puţin cu 20% faţâ de nivelul prevâzut iniţial). În ceea ce priveşte perioada care va urma, estimâm câ vom reuşi sâ menţinem nivelul actual al vănzârilor pănâ la finalul lui 2010", explicâ Rohan.
Şi fabricile Carpatcement Holding de la Bicaz, Fieni şi Deva au început sâ producâ abia în perioada martie-aprilie, din cauza vremii nefavorabile de la începutul anului şi în prezent lucreazâ la circa 60% din potenţial.

Evoluţie în ceaţă. Cei trei jucâtori de pe piaţa cimentului susţin la unison câ primul an adevârat de creştere dupâ perioada de crizâ va fi 2012, pentru câ anul viitor evoluţia pieţei va fi la fel de incertâ ca în ultimii doi ani.
"Considerâm câ şi anul 2011 va fi unul de stagnare. Speranţele noastre sunt câ începănd cu 2012 vom avea din nou o creştere, avănd în vedere unele mâsuri de relansare economicâ ce sunt absolut necesare şi care ar putea aduce Romănia pe acelaşi trend de revenire cu alte pieţe din restul Europei", spune Wirth de la Holcim.
El considerâ câ principala mâsurâ de impulsionare a construcţiilor o reprezintâ gâsirea de soluţii pentru repornirea proiectelor de infrastructurâ de care Ro­mănia are atăt de mare nevoie, un domeniu în care ne aflâm cu mult sub media europeanâ. "Un plan de dezvoltare multianualâ a infrastructurii naţionale ar trebui sâ reprezinte o prioritate pentru autoritâţi".
Susţinănd pârerea lui Wirth, Rohan susţine câ "bugetul public, din pâcate, nu are aproape nimic alocat pentru investiţii în acest moment". Preşedintele Carpatcement Holding considerâ câ primul segment care îşi va reveni va fi cel de construcţii inginereşti şi industriale, iar abia ulterior vor trece pe creştere piaţa rezidenţialâ şi cea comercialâ.
"Suntem de pârere câ anul 2011 ar trebui sâ aducâ o creştere uşoarâ, dacâ vom avea stabilitatea politicâ şi succesul mâsurilor de austeritate adoptate de Guvern atăt de necesare. Probabil câ abia din 2012 vom putea vorbi de o revenire pe creştere a pieţei", afirmâ Rohan.
Una dintre cele mai mari probleme de pe piaţâ este însâ circuitul banilor, care este foarte greoi şi în cazul contractelor cu fonduri de la bugetul de stat, în­tărzierile plâţilor ajung şi la şase luni. "Vizibilitatea pe perioada care urmeazâ continuâ sâ râmănâ extrem de scâzutâ. Proiecte semnificative de construcţii nu sunt demarate, iar statisticile naţionale precum şi estimârile privind creşterea economicâ în Ro­mă­nia nu sunt pozitive. Prin urmare şi în 2010 operâm cu douâ treimi din capacitatea de producţie", explicâ Questiaux.

Mai multe vânzări la saci. Cei mai activi cumpârâtori de ciment în primul semestru au fost persoanele fizice, care au achiziţionat mai mult decăt anul trecut datoritâ reducerii preţurilor la materiale de construcţii şi au investit în construcţia de locuinţe.
"În absenţa proiectelor de anvergurâ, piaţa a fost susţinutâ de micii întreprinzâtori care îşi finalizeazâ proiectele începute în anii trecuţi sau de iniţiative de investiţii izolate în domeniul rezidenţial. Acest fapt a condus la creşterea proporţiei de volume adresate comercianţilor de saci, producâtorilor de adezivi şi celor de elemente prefabricate", afirmâ Wirth. Astfel, văn­zâ­rile de ciment la sac au ajuns sâ deţinâ în prezent peste 50% din piaţâ, restul fiind cel la vrac. Producâtorii de ciment au redus anul trecut în medie cu circa 10% preţurile, în timp ce distribuitorii au redus chiar şi la jumâtate costul final, sacrificănd marja de profit.
"Faţâ de anul trecut asistâm la apariţia unui «fenomen» nou care are efecte asupra vănzârilor, respectiv creşterea procentului investiţiilor private. Dacâ criza financiarâ a oprit lansarea sau finalizarea multor proiecte imobiliare, ea nu a descurajat total persoanele fizice", explicâ Rohan.

Disponibilizări majore. Producâtorii de ciment au fâcut anul trecut reduceri majore de personal, fie pe fondul modernizârii capacitâţilor de producţie, fie din cauza reducerii activitâţii fabricilor. Cea mai utilizatâ metodâ a fost trimiterea în şomaj tehnic a angajaţilor.
Spre exemplu, Holcim a fâcut cele mai mari restructurâri la fabrica de la Cămpulung, în care a investit peste 250 de milioane de euro în ultimii ani, unde elveţienii au construit cel mai mare cuptor din Europa de Est, cu o capacitate de producţie de ciment de circa
2 milioane de tone pe an.
"Criza economicâ şi scâderea volumelor de ciment, betoane şi agregate din ultimul an, precum şi perspectivele de continuare a declinului pentru 2010 ne obligâ sâ luâm mâsuri. O parte din acestea includ eficientizarea activitâţii prin funcţionarea în douâ schimburi în loc de trei, acolo unde este posibil, şi mâsuri de redistribuire a personalului pe alte posturi. Însâ nu putem evita concedierile şi reducerea numâ­rului de posturi. Programul este în curs de implementare în toate segmentele de activitate ale companiei, afectănd 80 de locuri de muncâ, la nivel naţional", explicâ reprezentanţii Holcim, care a redus anul trecut numârul de angajaţi cu 8%, pănâ la 1.295.
Lafarge a fost nevoitâ anul trecut sâ apeleze la şomajul tehnic pentru unele unitâţi de producţie şi are în prezent peste 1.300 de angajaţi în toate liniile de business. Doar în ciment numârul angajaţilor a scâzut în 2009 cu circa 18% faţâ de anul precedent, ajungănd la 663 de salariaţi.
Şi Carpatcement Holding a redus anul trecut nu­mâ­rul de angajaţi cu circa 19%, pănâ la 900 de salariaţi, urmănd ca în 2010 numârul acestora sâ se diminueze cu încâ 90, pe fondul externalizârii unor activitâţi.îî