In conditiile in care criza financiara mondiala s-a extins rapid in Europa Centrala si de Est, in ultimele luni, afectand aproape toate sectoarele de activitate, cum vor evolua investitiile in infrastructura in perioada imediat urmatoare? Fiind proiecte pe termen lung, investitiile in infrastructura sunt mai putin expuse fluctuatiilor temporare generate de crizele economice.
Mai mult, aceste investitii pot reprezenta un mijloc de a reduce impactul turbulentelor, preluand sarcina sectorului privat de a sustine economia. In timpul Marii Depresiuni din anii ‘30 ai secolului trecut, multe guverne au dezvoltat proiecte de infrastructura de amploare in incercarea de a crea locuri de munca si de a stimula revenirea economica.
Ideea unei asemenea solutii de criza a inceput sa prinda contur si in prezent, primul semnal privind stimularea economiei prin intermediul investitiilor publice in infrastructura fiind dat de aparitia American Recovery and Reinvestment Act - un plan al guvernului federal american care prevedea cheltuirea a peste 700 mld. dolari pentru a incuraja crearea a trei milioane de locuri de munca. Dar sunt guvernele din Europa de Est, care se confrunta cu o scadere drastica a veniturilor la bugetul de stat, capabile sa continue dezvoltarea infrastructurii in perioada urmatoare?
Un tablou divers. Gradul de dezvoltare a infrastructurii din Europa Centrala si de Est difera semnificativ de la o tara la alta. Singura caracteristica comuna este faptul ca toate aceste tari s-au confruntat timp de cateva decenii cu un nivel scazut al investitiilor in infrastructura, iar acum toate se afla sub nivelul tarilor dezvoltate din vestul continentului.
La nivelul anului trecut, estimarile privind costurile investitiilor pentru dezvoltarea infrastructurii esentiale indicau suma de 500 de miliarde de euro, potrivit unui studiu al companiei de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC). Peste o treime din aceste costuri erau legate de intretinerea si inlocuirea infrastructurii de furnizare a apei curente, iar 22% din bani erau necesari majorarii capacitatii de productie din sectorul energetic. In acelasi timp, alte 80 de miliarde de euro trebuiau sa mearga in sectorul infrastructurii rutiere si a retelei de cai ferate.
Infrastructura rutiera este, in acelasi timp, segmentul unde diferentele dintre tarile din fostul spatiu comunist sunt cele mai pregnante. Cehia, Ungaria, Slovacia si Slovenia sunt tarile care, in cazul numarului de kilometri de autostrada la o mie de kilometri patrati, depasesc media regiunii, potrivit statisticilor Eurostat, institutul de statistica al Uniunii Europene.
Daca primele trei se situeaza la un nivel modest, de 6-7 kilometri pentru 1.000 de kilometri patrati, Slovenia (cu 28 km/1.000 km2) depaseste tari precum Danemarca, Portugalia sau Franta.
In cea de-a doua jumatate a clasamentului se afla Romania, Polonia si Bulgaria, cu 1 pana la 3 kilometri de autostrada pentru 1.000 de kilometri patrati. Pozitiile respective se pastreaza si in momentul raportarii numarului de kilometri de autostrada la populatia totala. Cele mai multe tari din regiune ating un nivel de 6-7 kilometri de autostrada pentru 100.000 de locuitori, in conditiile in care cea mai densa retea se inregistreaza in Cipru (36,8 km/100.000 locuitori) si Luxemburg (31,9 km/100.000 locuitori). Media Uniunii Europene este de 12,5 kilometri pentru 100.000 de locuitori.
Drumuri si stadioane. Chiar daca majoritatea proiectelor aflate in derulare sau programate sa inceapa in perioada urmatoare tin de infrastructura rutiera (exista trei patru proiecte de autostrazi si drumuri expres in aproape fiecare tara central- si est-europeana, potrivit datelor PwC), nici celelalte segmente precum caile ferate, aeroporturile, spitalele sau chiar stadioanele de fotbal nu sunt total neglijate.
In Polonia, aeroportul Okecie din Varsovia si Strachowice din Wroclaw se afla intr-un proces de modernizare si extindere, pentru care guvernul a alocat 64, respectiv 71 de milioane de euro, potrivit datelor PwC. In Cehia, spitalul regional din Pardubice si Spitalul Militar Central din Praga vor fi extinse si modernizate cu fonduri totale in valoare de 97 de milioane de euro. Care sunt insa sursele de investitii?
In Ungaria, cel mai mare proiect de infrastructura derulat in acest moment este autostrada M6, cu o investitie de un miliard de euro si a carei finalizare este programata pentru anul viitor.
Constructia, operarea si intretinerea autostrazii au fost concesionate de catre Guvernul de la Budapesta unui investitor privat. In acelasi timp, sunt discutate mai multe proiecte din diverse sectoare, precum transport feroviar, transport aerian, dar si reconstructia stadionului Puskas Ferenc din Budapesta.
In Slovacia - tara membra a zonei euro de la 1 ianuarie 2009 - sunt in derulare sau sunt luate in calcul mari proiecte de drumuri expres, dar si o serie de complexuri sportive in capitala Bratislava, printre care un stadion national de hochei si o arena de fotbal moderna. Aeroporturile si infrastructura rutiera tin, de asemenea, capul de afis si in Romania.
Intarirea cadrului legislativ, deschiderea din ce in ce mai mare a guvernelor din regiune vizavi de ideea de parteneriat public-privat, precum si posibilitatea accesarii de fonduri comunitare sunt factori care creeaza premisele unei dezvoltari puternice a infrastructurii din Europa Centrala si de Est pe baza unei colaborari stranse intre stat si mediul privat - colaborare de pe urma careia au profitat din plin economiile dezvoltate din vestul continentului european, arata studiul PwC.
Oportunitati pentru consortii. In acelasi timp, cresterea constanta a amplorii proiectelor de infrastructura si nevoia de expertiza tehnica pentru implementarea acestor proiecte reprezinta noi oportunitati pentru consortiile create de marile companii de constructii la nivel mondial, multe dintre acestea fiind prezente deja pe pietele din regiune. Totusi, pana acum activitatea pe segmentul parteneriatelor public-private a fost una limitata. Cele mai importante astfel de contracte au fost incheiate pe piata din Ungaria si au constat, in principal, in proiecte de infrastructura rutiera.
Nivelul scazut de activitate din acest sector se datoreaza in buna masura si faptului ca exista alternativa fondurilor nerambursabile primite de la Uniunea Europeana, la care se adauga complexitatea unor astfel de procese si lipsa unor structuri institutionale care sa se ocupe de incheierea acestor contracte.
In ultima perioada insa, guvernele din regiune au cautat sa redreseze aceasta situatie, prin reformarea legislatiei privind contractele de concesiune si prin implementarea directivelor Uniunii Europene.
Numarul fondurilor de investitii specializate pe infrastructura interesate de piata europeana a crescut de aproape patru ori in ultimii ani, iar valoarea achizitiilor efectuate de acestea in regiune au urcat de la un miliard de lire streline in 2003 la 22 de miliarde de lire in 2006, potrivit unui studiul al companiei de consultanta si audit Deloitte.
Aproape jumatate din fondurile specializate pe infrastructura isi concentreaza activitatea asupra pietei britanice, in timp ce Europa Centrala si de Est contabilizeaza doar 5% din acest sector.
Mai mult, studiul Deloitte - publicat anul trecut - indica faptul ca aceste fonduri nu au planuri de expansiune in Europa de Est, in conditiile in care sunt structuri foarte conservatoare.
Majoritatea activitatilor fondurilor de investitii in infrastructura se concentreaza in interiorul granitelor zonei euro, date fiind restrictiile la care sunt supuse acestea. In acelasi timp, extinderea operatiunilor pe pietele emergente este restrictionata de factori precum stabilitatea politica si gradul de maturizare a institutiilor.
Totusi, daca in Europa fondurile specializate pe infrastructura pot ignora tarile din blocul estic pentru a se concentra asupra tarilor dezvoltate, pe pietele emergente din Asia acestea au inceput deja o campanie agresiva de expansiune, potrivit studiului Deloitte. In China si India, acestea cauta parteneri locali puternici in incercarea de a minimiza riscurile la care se expun.
Majoritatea fondurilor specializate pe infrastructura continua sa investeasca in active traditionale, precum porturi, aeroporturi, utilitati si retele rutiere. Analistii vad insa o oportunitate importanta in urmatorii ani pe sectorul energiilor regenerabile, al reciclarii reziduurilor si al infrastructurii de telecomunicatii.
Totusi, oportunitatile de a investi in regiune nu sunt trecute cu vederea de alte fonduri, mai putin conservatoare. Dar regiunea depinde inca de finantarea venita de pe piata bancara, iar pretul activelor ramane la un nivel scazut. In aceste conditii, activitatea din regiune va fi sustinuta in urmatorii ani de fondurile de private-equity si de celelalte fonduri de investitii cu un spectru de operatiuni mult mai larg si cu o deschidere mai mare in fata riscului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
