Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger, principaliijucători din industria locală a prelucrării lemnului, au vizunidiferite despre cum va evolua anul viitor piaţa de profil, astfelcă şi stragiile lor au puţine puncte comune. 2011 este extrem deimportant în această industrie pentru că firmele au ajuns deja lafinal cu investiţii de sute de milioane de euro, astfel că echipelede management vor fi cu ochii pe noi proiecte, dar şi perevitalizarea vânzărilor într-un business afectat de criză.
Cele trei firme, toate de origine austriacă, au intrat pe piaţalocală la începutul anilor 2000, atrase de resursele forestiere, depotenţialul pieţei construcţiilor pe termen lung şi de forţa demuncă ieftină. Fondul forestier al României este de aproximativ 6milioane de hectare, iar aproximativ 1,6% a fost cumpărat destrăini în ultimii ani. Principalul furnizor de materie primăpentru industrie lemnului este Romsilva, însă companiile cumpără şidin import. Până acum, austriecii au investit pe piaţa locală peste700 de milioane de euro, iar cele mai multe fonduri au fost alocatede Holzindustrie Schweighofer, 310 mil. euro, Egger (210 milioanede euro) şi Kronospan, peste 210 milioane de euro, sumereprezentând investiţii directe recente fără achiziţii. InvestiŢiinoi la vremuri noi Doi dintre jucători, Kronospan şi Egger, auanunţat că vor să investească în capacităţi de producţie de OSB(plăci folosite în special în industria construcţiilor pentrupereţi, podele, acoperişuri, dar pot fi folosite şi pentru cutii detransport sau paleţi), în timp ce proiectele HolzindustrieSchweighofer pentru creşterea capacităţii sunt condiţionate deobţinerea unor fonduri europene şi de o mai mare predictibilitateîn mediul politic. Kronospan şi Egger produc în principal PAL(plăci aglomerate din lemn), în timp ce Holzindustrie se axează pecherestea. Kronospan este şi cel mai mare producător local de MDF(medium-density fibreboard). "Pentru anul 2011 planificăm oinvestiţie de 20 milioane de euro în fabrica de la Braşov, pentrudublarea capacităţii de producţie a liniei de OSB", a spus OanaBodea, reprezentant al Kronospan România. De ce o nouă investiţieîn creşterea capacităţii de OSB? "Estimăm o revenire pe segmentulde construcţii în România în anul 2011.
Deja piaţa s-a revigorat de anul acesta, iar livrările de OSB aufost constante", a mai spus Oana Bodea de la Kronospan. Companiadeţine două facilităţi de producţie la Sebeş şi Braşov, iarafacerile au trecut de 170 de milioane de euro în 2009. În cadrulgrupului lucrează peste 600 de oameni, iar anul trecut firma afinalizat o investiţie de 200 de milioane de euro într-o fabrică deOSB la Braşov, care în prezent a ajuns la o capacitate de 270.000de metri cubi pe an. Tot aici compania produce şi PAL, la ocapacitate anuală de 80.000 metri cubi. Kronospan este recunoscutdrept unul dintre cei mai mari producători de PAL şi MDF de pepiaţa locală prin fabricile de la Sebeş, capacitatea de producţiede aici fiind de 840.000 de metri cubi anual pentru PAL şi 384.000de metri cubi pentru MDF. Miza pe această piaţă este ridicată însăde Egger, care are un proiect de 150 de milioane de euro anulviitor la Rădăuţi, pentru care va angaja 100 de oameni. "Până înprezent Egger a investit peste 210 milioane de euro. După ce toateinvestiţiile curente vor fi finalizate, respectiv instalaţia deadezivi, centrala pe bază de biomasă şi linia de producţie OSB,valoarea totală a investiţiilor se va ridica la peste 410 milioanede euro", au spus reprezentanţii Egger.
O nouă linie de PAL Anul viitor pe piaţa de prelucrare a lemnuluiva intra şi firma Prolemn din Reghin, controlată de grupul turcKastamonu Entegre, care până acum producea în România feţe de uşi.Astfel, până la finalul lui 2011, conducerea Prolemn intenţioneazăsă finalizeze o investiţie de 50-60 de milioane de euro într-olinie de producţie a PAL-ului, urmând ca apoi să fie instalată şi olinie de producţie MDF (medium-density fibreboard). Conformoficialilor companiei, investiţiile totale vor ajunge la circa 100de milioane de euro în perioada 2012-2013. Totodată, investiţiileprogramate vor duce la creşterea numărului de angajaţi Prolemn la1.000 de persoane, dublu comparativ cu structura actuală depersonal a companiei. Proiectul este susţinut în proporţie de40-50% din fonduri proprii, iar restul din credite bancare.Capacitatea maximă zilnică a fabricii de PAL va fi de 2.000 demetri cubi, iar până la finalizarea întregului proiect (intervalul2012-2013), fabrica va funcţiona la 85-95% din capacitate. Viitoruleste incert În ultimii zece ani piaţa produselor din lemn a crescutîn ritmul pieţei de mobilă, dependentă de sectorul imobiliar.
Boomul a durat până în 2008. Prăbuşirea din construcţii a atras şideclinul domeniilor conexe, piaţa de mobilă şi implicit cea deproduse din lemn. La momentul primelor semnale negative, companiiledin această industrie păreau că au fost prinse pe picior greşitpentru că anunţau investiţii de sute de milioane de euro. Cu toateacestea, şi în prezent continuă să anunţe noi investiţii după ce augăsit resursele de a trece de această perioadă. ReprezentanţiiEgger spun că în 2009 pieţele de lemn din Spania şi România au avutcele mai importante scăderi, în timp ce primele luni din 2010 aufost "uşor negative". Pe de altă parte, ei vorbesc şi despre faptulcă piaţa de construcţii, care ar putea trage în sus şi prelucrarealemnului, a scăzut mai puţin în Europa de Est comparativ cu Europade Vest. Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer sunt de părerecă anul 2010 a fost puţin mai bun comparativ cu 2009, dar seaşteaptă la o nouă cădere în 2011, nefiind vizibile semnale alerevenirii. Cei mai optimişti sunt cei de la Kronospan care aşteaptăo creştere pe toate pieţele externe. "Pentru exportul de plăci PALşi MDF pentru industria mobilei au mers bine pieţele din EuropaCentrală şi Orientul Apropiat. Pentru exportul de plăci OSB pentruindustria construcţiilor au mers bine pieţele din estul Europei:Ucraina şi Rusia. În 2011 ne aşteptăm la o creştere pe toatepieţele externe.
Turcia este de exemplu o piaţă în creştere", explică Oana Bodea. OpiaŢ cu miz mare Fabricile de PAL ale Egger şi Kronospan au ocapacitate cumulată de producţie de 1,5 milioane de metri cubi,ceea ce în valoare înseamnă peste 100-150 de milioane de euro.Produsele PAL sunt panouri obţinute din coajă şi resturi de lemn,(provenite de la procesatorii de lemn), care sunt utilizate laindustria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi şi înformă brută în magazinele de bricolaj. Pe de altă parte, MDF-ul(medium-density fibreboard) este tot un material folosit înindustria mobilei, însă de o calitate mai ridicată faţă de PAL.MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi resturi decojite. Principalulproducător de MDF este Kronospan, iar date despre alţi producătoripe această piaţă nu există. Producţia totală de MDF se ridică la80.000 metri cubi anual. Toate companiile din industrie aduc îndiscuţie starea proastă a infrastructurii şi faptul că nu ausuportul mediului politic pentru derularea de investiţii, aşa cumse întâmpla în anii premergători crizei. Cu toate acestea,competiţia redusă, resursele forestiere şi potenţialul unei pieţede peste 20 de milioane de locuitori determină în continuare acestecompanii să aloce fonduri semnificative în această piaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
