Recrutările la nivel de management pentru companiile dinimobiliare şi construcţii au rămas mai degrabă o amintire pentruconsultanţii în executive search, care în trecut erau recunoscuţipentru plasarea de executivi către companiile care aveau cea maimare rată de creştere a businessului. "Anul acesta nu am făcutnicio recrutare pentru domeniile construcţii şi imobiliare. Avem ocerere pentru anul viitor, de pregătire a succesiunii pentru ungrup mare imobiliar", susţine George Butunoiu, unul dintre cei maicunoscuţi headhunteri de pe piaţa locală, care conduce firma cuacelaşi nume. În timp ce unele companii, din sectoare precum IT sauBPO, oferă semnale optimiste pentru piaţa muncii, anunţând că vorface câteva sute de recrutări până la finele anului, dar şi anulviitor, piaţa de recrutare nu s-a dezgheţat pentru candidaţii dinconstrucţii şi real estate.
Nicio firmă din aceste domenii nu şi-a anunţat participarea latârgurile de joburi din ultima perioadă, iar semnale pozitiveîntârzie să apară pentru următoarele luni. Ulrik Rasmussen,partener în cadrul Pedersen & Partners, una dintre cele maimari companii de executive search din Europa Centrală şi de Est,este unul din headhunterii recunoscuţi pentru proiectele înimobiliare. Cu toate acestea, de la începutul acestui an, a plasatdoar patru executivi în acest domeniu în companiile româneşti. Cucât au scÂzut salariile? "Este greu să dau informaţii legate denivelul salarial oferit în prezent pentru aceste domenii(construcţii şi imobiliare- n. red.), având în vedere că existăpuţine joburi disponibile şi multe firme şi-au redus activitatea",spune Rasmussen.
Deşi nu a observat o descreştere a pachetelor salariale oferitepentru poziţiile din top management, el a spus că a existat totuşio scădere a pachetelor oferite pentru project manageri şi pentrupersonalul de suport, cuprinsă între 25 şi 50%, dar care a fostcauzată exclusiv de excesul de forţă de muncă disponibilă înRomânia. Nu de aceeaşi părere este însă headhunterul GeorgeButunoiu, care spune că se poate vorbi de o scădere foarte mare aveniturilor din aceste domenii, dar nu de o scădere a salariilor.În imobiliare şi construcţii, salariile au fost întotdeauna mici,însă veniturile erau suplimentate de comisioane foarte mari. "Celemai mari recrutări pe care le-am făcut în construcţii erau pevenituri de peste 10.000 de euro net pe lună, în perioada 2007-2008. Îmi amintesc că un country manager din construcţii câştiga laun moment dat un salariu de 10.000 de euro pe lună pentruconducerea unui un business de 120 de milioane de euro", a spusButunoiu, care în prezent derulează proiecte de recrutare mai alespentru domeniul serviciilor financiare.
Şi Sorin Roibu, Managing Director al firmei de executive searchArthur Hunt, spune că, deşi structura pachetelor salariale nu s-aschimbat, ofertele au scăzut semnificativ. "Dacă acum trei ani undirector din construcţii ajungea la un venit net de 10.000 de europe lună, în prezent se oferă 5.000- 6.000 de euro net. Au fostfoarte multe proiecte în construcţii până în 2008. Însă dacăînainte existau multe proiecte şi puţină calitate, acum sunt maipuţine proiecte, dar se observă o calitate mai mare, pentru căgăsim mai uşor candidaţi buni", a spus Roibu. În prezent, companiaare patru proiecte de recrutare în domeniul construcţiilor şi cautăcandidaţi pentru poziţiile de director tehnic, office manager, sitemanager sau manager de operaţiuni. "Proiectele de recrutare deexecutivi care există în prezent în domeniul construcţiilor suntcerute de investitorii care au preferat să nu facă investiţii înanii de boom în imobiliare şi au aşteptat să se extindă când piaţaa scăzut la un nivel normal", a adăugat Roibu. Modelul "din job Înjob", neproductiv Modelul jobului "pentru o viaţă în aceeaşicompanie" a pierdut teren în anii de creştere economică, cândofertele salariale din piaţă, care uneori ajungeau la valori maimari cu peste 40- 50% faţă de jobul anterior, au determinat ofluctuaţie mare de personal, mai ales la nivel de top management.În plus, cei care stăteau prea mult timp într-o companie eraucatalogaţi ca fiind demodaţi de către colegii mai tineri. Înprezent însă, cei care mai fac recrutări pentru nivelurile de topmanagement îi privesc cu reticenţă pe cei aşa-numiţi "job hopperi"şi îi lasă pe listele de aşteptare. "Foarte mulţi profesionişti dinindustria imobiliară şi a construcţiilor şi-au schimbat jobuldestul de frecvent, ceea ce înseamnă că CV-ul lor indică faptul cănu prea au fost angajaţi de încredere. Mulţi dintre aceştia regretăacum şi sunt conştienţi că nu sunt luaţi primii în considerareatunci când se vacantează un post", a adăugat Rasmussen.
Şi atitudinea managerilor din construcţii care merg la interviurilecu headhunteri s-a schimbat radical comparativ cu anii anteriori.După luni în care au văzut că nu reuşesc să găsească un job mai bunsau nu reuşesc să se angajeze (în cazul celor care au rămas fărăloc de muncă), ei mai reduc din pretenţii şi îşi dau seama că numai pot să negocieze ca altădată. Cu toate acestea, reprofilarea nueste o soluţie pentru managerii din construcţii şi real estate,pentru că angajatorii nu riscă să angajeze în perioade de recesiuneşefi care să nu cunoască piaţa pe care lucrează. "Unii îmi scriu căbusinessul este pe ducă şi că urmează să se închidă în câteva luni,alţii îşi caută preventiv de lucru, pentru că văd că veniturilecompaniei sunt în scădere, deşi nu ştiu nimic oficial, iar alţiipur şi simplu încearcă marea cu degetul şi vor să se ducă la maibine", a adăugat Butunoiu.
Cine a plecat anul acesta Patru dintre cei mai experimentaţiexecutivi din imobiliarele româneşti - Reuven Havar, Michael Lloyd,Alexander Hergan şi Ibrahim Paksoy - au renunţat în acest an lafuncţiile de conducere ale unora dintre cei mai puternici jucătoride pe piaţa locală, după ce au administrat de-a lungul timpuluiactive de peste două miliarde de euro. Cei patru au fost implicaţiîn dezvoltarea sau administrarea unor proprietăţi cheie dinBucureşti, precum mallurile Cotroceni Park, Băneasa Shopping City,Plaza România, Bucureşti Mall sau Iris Shopping Center din Titan,precum şi a clădirilor de birouri Charles de Gaulle Plaza, AnchorPlaza Metropol sau Băneasa Business & Technology Park. Înprezent, potrivit informaţiilor existente, doar Reuven Havar maiare legătură cu piaţa imobiliară locală, fiind desemnat recent CEOal companiei israeliene Atlas Estate. În aceste condiţii, nu toţicei care au plecat din imobiliare au renunţat din cauza crizei."Momentan, sunt în Seattle pentru doi ani, perioadă în care voiurma cursurile unui masterat în domeniul dezvoltării în imobiliare.După şase ani în care am lucrat în România, am decis să fac şialtceva. Este doar o pauză de doi ani, după care voi reveni încompanie", spune Alejandro Solano, 32 de ani, care a plecat recentde la conducerea companiei de dezvoltare imobiliară HercesaRomânia, în care familia sa deţine o parte din pachetul de acţiuni.Cum va arăta piaţa imobiliară locală peste doi ani? Sigur nu va fila fel ca acum, dar nici ca în 2008!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
