Firmele mari de mobilă evită să se implice în acest business,chiar dacă preţurile sunt peste cele ale produselor tradiţionale.Dar sunt şi excepţii. Compania Rus Savitar, care deţine brandulCasa Rusu, controlată de antreprenori din Timişoara, produce şi pecomandă.
Companiaestimează pentru acest an o cifră de afaceri de 22 de milioane deeuro, în creştere cu 10% comparativ cu nivelul din 2009.
"Producem la comandă, dar, de exemplu, o facem numai pentru zonade business, dacă o companie vrea să îşi mobileze 10 etaje sau 5etaje şi avem 200 de birouri de un format special, 100 de mese deşedinţă, care chiar dacă sunt atipice, trebuie proiectate şi createde noi", a spus Cristian Rusu, unul dintre acţionarii Casa Rusu.Compania a deschis recent un magazin în Bucureşti în zona VitantisShopping Center în urma unor investiţii de 500.000 de euro.
Compania livrează produse către reţeaua de bricolaj Dedeman, darşi către mai multe hipermarketuri, însă numărul acestor contracte ascăzut. Livrările către Dedeman s-au situat anul trecut la circa 5milioane de euro.
Hotelurile vor pe comandă. "În acest moment,Rus Savitar realizează producţie la comandă pentru Dedeman, decidacă 40% din cifra de afaceri este generată de retail, 40% estegenerată de vănzarea către companii şi revănzători. Dacă vorbim decontracte punctuale cu anumite companii unde, să zicem, livrăm 100de garnituri de mobilă, acestea reprezintă undeva sub 2-3%", a maispus Rusu.
El adaugă faptul că solicitările sunt de tot felul, dar suntonorate în principal cele care presupun un număr mai mare deseturi/garnituri, adică în special mobilă pentru birouri.
"Vorbim aici de companii romăneşti sau străine cu peste 100 deangajaţi. De asemenea, vorbim de dezvoltatori imobiliari ce predauaparatamente la cheie
sau de hoteluri cu peste 50-100 de camere", a adăugatreprezentantul Casa Rusu.
În ceea ce priveşte preţul pe comandă, atunci cănd se producepentru firme este de obicei cu pănă la 10% mai mare comparativ cumobilierul în serie.
"Pentru Casa Rusu, un produs în serie este de la 100 de seturiîn sus. Preţurile variază extrem de puţin. Singura intervenţie estecea a departamentului tehnic şi a designerului ce pune în imaginiceea ce doreşte clientul să vadă la produsul final. Normal că semai adaugă montajul sau transportul într-un loc unde este maidificil de ajuns, poate undeva la 10% în plus, dar nu mai mult deatăt", a explicat Cristian Rusu.
Dacă este vorba însă de un producător mic "care nu cumpără PAL(Plăci Aglomerate din Lemn) de la fabrică, ci de la un revănzător"o bucătărie pe comandă poate să ajungă la 2.500 -3.000 de lei fărăTVA.
Mobilezi cu un click. În ultima perioadă auapărut şi site-uri specializate pe mobilier pe comandă, un exemplufiind vreaumobila.ro care lucrează în parteneriat cu producătorulMobteco. Site-ul a apărut în 2007, iar potrivit directoruluigeneral Bogdan Călin, "este un hibrid între online şi magazinulclasic". "Urmează să deschidem un magazin de prezentare pe 1 iulieîn cadrul Asmita Gardens, investiţia fiind de 30-35.000 de euro", aspus Călin, motivănd decizia prin faptul că "în genul acesta deprodus, magazinul online trebuie să iasă în stradă".
Firma care operează site-ul are nouă angajaţi, iar anul trecut aavut o cifră de afaceri de 600.000 de euro. "Încercăm să nu neconfundăm cu producătorii care lucrează standard", mai spune BogdanCălin. În ceea ce priveşte criza economică, el afirmă că nu s-asimţit în 2009, însă acum lucrurile s-au schimbat pentru că auscăzut şi vănzările şi solicitările.
"Ar trebui să scad preţurile cu 20-25% ca să-i mulţumesc (peclienţi - n.red.), dar asta ar însemna să fac muncă patriotică", amai spus reprezentantul site-ului.
Cea mai scumpă comandă pe care a avut-o a venit de la un hoteldin Predeal şi a fost de 23.000 de euro. Mobila pe comandă estegata după maximum două săptămăni. Ca şi exemple de preţuri, lacanapele încep de la 700 de lei şi pot ajunge şi 7.000 de lei.
În opinia sa preţurile la produsele cumpărate online sunt maimici decăt în magazine clasice deoarece nu există costuri culocaţiile. Situaţia nu se întămplă şi în afară unde Bogdan Călinafirmă că se plăteşte comoditatea de a cumpăra din fotoliu.
Care sunt tendinţele. "Tendinţele în acestmoment sunt să vezi şi să atingi ce vei primi. Este mult maipalpabil şi mult mai realist. Poţi vedea calitatea materialului,realizarea îmbinărilor, modul cum arată o piesă de
mobilier în realitate", spune Rusu.
Pe online, Bogdan Călin afirmă că se pune foarte mult accent pedesign şi se merge mult pe mobilierul italienesc mai modern, spredeosebire de alte state estice, unde se preferă clasicul.
Majoritatea companiilor din industria mobilei au încercat înultimul an şi jumătate să aducă mai multe colecţii în magazine înîncercarea de a atrage clienţii goniţi de criza economică. Şipreţurile au fost coborăte, însă aceste lucruri nu au fostsuficiente pentru a stopa hemoragia de clienţi.
Pe piaţa de mobilă, cei mai mari jucători sunt Mobexpert,Elvila, Italsofa, Staer, Silvarom, Lemet.
Anul 2009 a adus o migraţie între diferite segmente de preţ dinindustria mobilei, care a fost benefică pentru discounteri şi îndetrimentul celor din segmentul de lux. Un segment puţin afectateste şi cel de super lux, 
unde puterea de cumpărare rămăne.
Ce se intâmplă cu piaţa. 2009 a fost extrem dedificil pentru piaţa de mobilă, atăt producţia, căt şi exportul şivănzările pe piaţa internă raportănd scăderi. Pentru 2010estimările sunt puţin mai optimiste.
Producţia locală de mobilă, care a atins anul trecut 1,6miliarde de euro, ar putea creşte în acest an cu 5%, procent carear compensa declinul din anul 2009, potrivit estimărilor AsociaţieiProducătorilor de Mobilă din Romănia (APMR). Cu toate acestea,rezultatele din Romănia sunt mai bune decăt cele ale altor stateeuropene.
În industria mobilierului de birou, jucătorii se aşteaptă ca2010 să fie similar cu anul 2009, care în primele nouă luni a avuto scădere de 30% şi care însă s-a acutizat în trimestrul trei la40%.
La nivel mondial, piaţa de mobilă a scăzut cu 20%, în timp ce înUE, exportul a fost cu 11% mai mic iar importul cu 7,5%. APMR dăexemplul unor state precum Germania, Italia, Austria, MareaBritanie şi Ungaria a căror producţie a scăzut cu procente pestecele raportate în Romănia.
Reprezentanţii APMR spun că scăderea exporturilor de mobilă aafectat toate sectoarele industriei mobilei din Uniunea Europeană,exceptănd producătorii de saltele. Sectorul de saltele aînregistrat o creştere de circa 77 milioane de euro în 2009,reprezentănd un plus de 2,6%.
Majoritatea jucătorilor locali din industria mobilei au raportatscăderi anul trecut, rezultatele slabe fiind aşteptate încă din2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
