Stiti care este paradoxul overclockerului? Cei care sunt destul de nebuni sa-l faca au destui bani sa-si cumpere componente care ar face inutil orice overclock.. Ei pot fi asemuiti cu acei pasionati de automobilism care se intrec in multmediatizatele curse ilegale nocturne, cu pedala de acceleratie la podea si cu motoarele masinilor turate la maxim. Fiorul pe care il simte un calculatorist dupa o incercare reusita este in mod cert acelasi cu ce simte soferul ce trece primul linia de sosire.
Star cu breloc
Probabil ca multi posesori de PC-uri, incepatori sau avansati, dar mai putin familiarizati cu tainele calculatorului, s-au intrebat ce este overclockul si la ce foloseste. A "overclocka" inseamna a mari parametrii de functionare ai componetelor unui calculator (in special procesorul, memoriile si placa video) peste specificatiile producatorilor, pentru obtinerea de performante superioare, obtinute de obicei de catre ultimele tipuri de componente. Daca este facut cu cap si in deplina cunostinta de cauza, overclockul aduce castiguri importante de performanta (adica pur si simplu economie de bani), alaturi de satisfactia unor rezultate cu mult peste medie in mai toate aplicatiile si benchmarkurile existente. Producatorii importanti de placi de baza si placi video sustin tacit overclockul, chiar daca nu il incurajeaza, oferind utilizatorilor posibilitatea modificarii setarilor sistemului, iar furnizorii de procesoare, constienti ca faptul ca banii vin din segmentul middle, si nu din high-end par sa se fi impacat cu ideea, oferind periodic produse ce se preteaza experimentelor pasionatilor. Postarea unor rezultate bune si a dovezilor adiacente pe unul din multele forumuri de pe Internet te pot transforma intr-un star (efemer de regula, pentru ca lupta e stransa), aducandu-ti admiratia cunoscatorilor locali sau de aiurea. Dar, repet, totul trebuie facut cu cap si dupa multe, multe ceasuri de studiu ale experientelor altor pasionati, postate tot pe Internet. Altfel exista riscul major sa-ti transformi frumusete de calculator in bibelou sau procesorul intr-un breloc de cateva sute de dolari.
Rabdare si tutun
Chiar daca i-am asemuit de pasionatii de overclock cu automobilistii pasionati de viteza, sa nu va inchipuiti overclockerul ca pe un posedat ce-si asupreste calculatorul, cerandu-i performanta in timp ce din sarmana masina tasnesc jeturi de scantei. Totul este mult mai prudent, mai calculat, pasii sunt mici si atent verificati, pentru ca specialistii considera un overclock reusit numai dupa rularea unui program ce mananca procesor pe paine, gen Prime 95, timp de 5-6 ore. ABC-ul este urmatorul: se modifica in BIOS, in cazul in care acesta permite acest lucru, frecventa de functionare a FSB (Front Side Bus - magistrala prin care procesorul comunica cu memoria sistemului si cu chipsetul placii de baza; uzual este de 100, 133, 166 sau 200 MHz; multiplicarea interna a acestei frecvente da frecventa de functionare a procesorului); specialistii recomanda cresteri mici, din 5 in 5 MHz; se testeaza stabilitatea sistemului cu programe specializate sau cu benchmarkuri. Daca anumite limite sunt atinse, uneori calculatorul nu poate depasi faza de boot sau sistemul de operare nu porneste, caz in care se reduce putin frecventa. Un alt parametru care se poate modifica este multiplicatorul procesorului (vezi definitia de mai sus), dar in acest caz castigul de performanta este mai redus. Placile de baza moderne, care permit overclockul, dau utilizatorului posibilitatea de a modifica si tensiunile de alimentare ale procesorului sau memoriilor, dar aici intram pe un teren ceva mai alunecos, pentru ca incalzirea componentelor se accentueaza, iar caldura este principalul dusman al oveclockului. De aici si necesitatea unor sisteme de racire cat mai performante, care incep cu un cooler bun si se termina cu sisteme de racire extreme ce folosesc de exemplu azot lichid.
Care sunt riscurile? Nu mari, daca stii ce faci, asa cum spuneam si mai sus. Acest articol il scriu la computerul de acasa, supus de vreun an unui overclock nu foarte puternic (cam 12% peste specificatiile normale, adica are FSB setat la 150 MHz) si totul este in regula; temperaturile din sistem se siteaza mult sub ce au altii in mod normal in calculatoare asamblate pe banda rulanta iar perfomanta procesorului meu, un Athlon 2100 este comparabila acum cu cea a unui procesor cam cu doua-trei case clase peste.
Cu procesorul in soare
Exista cateva procesoare care au facut istorie in randurile pasionatilor, de exemplu vechiul Celeron 300, lansat de Intel in gama procesoarelor low-end. Cresterea FSB de la 66 MHz la peste 100 tranforma umilul Celeron intr-o "fiara" care lucra la fel de bine ca un Pentium la peste 450 MHz, diferenta de pret dintre cele doua procesoare fiind la acea vreme de ordinul sutelor de dolari. Dar campionul overclockingului ramane compania americana AMD, principalul concurent al celor de la Intel. In ultimii ani in special AMD a lansat Athlonul 1700 cu nucleu Thoroughbred B si Athlon 2500 cu nucleu Barton, care au facut cariera in randurile pasionatilor. Acestia au invatat sa descifreze in sirurile enigmatice de cifre si litere ce compun codul unui procesor potentialul sau, data la care a fost fabricat, pana si locul pe care pastila procesorului l-a avut in wafer-ul mama din fabrica. Alegerea procesorului nu era conditionata numai de acesti factori, mergandu-se pana acolo incat erai sfatuit sa privesti pastila procesorului in lumina soarelui. In functie de culoarea razelor reflectate (albe, nuante rosiatice, etc) puteai afla potentialul de overclock al procesorului. Oricum, dobandirea unui procesor cu potential este in mare masura si o chestie de noroc.
Campionii overclockului sunt in prezent cei de la www.tomshardware.com, care au dus un Pentium 4 de la frecventa default de 3,2 GHz la 5,255 GHz, prin racire cu azot lichid, la minus 190 de grade Cesius. Tot azot lichid a folosit echipa de la www.themodfathers.jolt.co.uk, care au reusit sa duca un Athlon 2200, care ruleaza la o frecventa initiala de 1800 MHz, la 2996 MHz. E adevarat ca in ultimul caz experimetul este o semireusita, pentru ca, din cauza condensului, placa de baza folosita s-a ars...nu, a inghetat...oricum, s-a stricat. dorin.oancea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
