În acelaşi timp, excedentul din comerţul internaţional cu servicii IT (diferenţa dintre exporturi şi importuri) a ajuns la 1,7 mld. de euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum patru ani.
Serviciile de IT au continuat să aducă venituri mai mari din export decât turismul pentru cel de-al patrulea an consecutiv. Astfel, dacă exporturile de servicii informatice au generat 2,5 mld. euro pentru economie anul trecut, banii cheltuiţi de turiştii străini care au venit în România anul trecut au reprezentat doar 1,56 mld. euro (marcând o creştere de numai 1% faţă de anul 2015). Totodată, serviciile de transport au rămas anul trecut în topul domeniilor exportatoare de servicii, cu exporturi de aproximativ 5,5 mld. euro în 2016 (Ă5,3% faţă de anul anterior). În total, exporturile de servicii IT au reprezentat 14% din totalul exporturilor de servicii din România în 2016 şi au adus un aport de 22% din totalul excedentului din comerţul internaţional cu servicii al României.
Potrivit datelor BNR, în 2016 România a exportat servicii în cuantum total de 17,6 mld. euro, în creştere cu 6% faţă de anul 2015. Totodată, excedentul înregistrat la comerţul internaţional de servicii a fost de 7,5 mld. euro anul trecut (plus 11% faţă de soldul înregistrat în 2015). Astfel, şi în 2016 excedentul de la comerţul internaţional cu servicii a „anulat” problema deficitului mare de la comerţul internaţional de bunuri, care a ajuns la 9,9 miliarde de euro anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Continuarea evoluţiei ascendente din ultimii ani a industriei de IT din România depinde, în perioada următoare, de predictibilitatea mediului fiscal, a spus Monica Jiman, CEO al Pentalog Software Factory şi directorul general adjunct al Pentalog, un furnizor de servicii de consultanţă şi dezvoltare software care are 600 de angajaţi în România.
„Tot ceea ce ne dorim, ca investitori, este ca în România să existe un cadru stabil si predictibilitate fiscala, astfel încât să ne planificăm în continuare strategii de creştere, pe care sa le putem realiza cu succes. Vrem să continuăm să investim atât în creşterea competenţelor în România, în formarea tinerilor absolventi (atat la nivel liceal cat si universitar), cât şi în aducerea de noi proiecte interesante si realizarea de produse inovatoare. Eforturile care au fost facute in ultimii ani pentru a creste atractivitatea si competitivitatea Romaniei trebuie mentinute in continuare, pentru ca Romania sa ramana in continuare un punct important pe harta IT-ului mondial”, a menţionat Jiman.
Creşterea businessurilor din sectorul de IT a fost generată, în mare parte, de doi factori: pregătirea bună a specialiştilor IT şi facilităţile fiscale oferite acestei industrii (0% impozit pe veniturile programatorilor sau ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă sunt doar două exemple de facilităţi).
Astfel, în ultimii ani s-au deschis în România din ce în ce mai multe centre de servicii IT, dar şi de cercetare-dezvoltare, însă angajatorii s-au confruntat cu probleme semnificative în procesele de recrutare, pentru că nu au mai găsit suficient de mulţi candidaţi pe piaţa muncii.
De altfel, mai mulţi angajatori s-au plâns de-a lungul timpului că facultăţile cu profil IT livrează anual 6.000- 7.000 de absolvenţi, însă nevoia din piaţa muncii ar fi cel puţin dublă. La rândul lor, profesorii din facultăţile de IT sunt nemulţumiţi de faptul că această criză de personal din sector îi determină pe angajatori să recruteze studenţi în regim full time cu salarii atractive, iar aceştia nu au timp să se pregătească suficient de bine pentru această meserie.
De altfel, deficitul de candidaţi din IT a forţat companiile să crească semnificativ salariile pentru a atrage angajaţi de la companiile concurente.
Astfel, salariul mediu net în industria IT a ajuns la valoarea-record de 6.069 de lei în luna decembrie a anului trecut, în creştere cu aproape 20% faţă de perioada similară din 2015, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. IT-iştii au ajuns astfel să câştige în decembrie de 2,6 ori mai mult decât angajaţii plătiţi cu salariul mediu net pe economie.
În total, în sectorul „informaţii şi comunicaţii” lucrau la finalul anului trecut circa 146.000 de angajaţi, cei mai mulţi în sectorul serviciilor informatice (58.500) şi în telecomunicaţii (45.800), restul în arii precum activităţi de editare sau de producţie cinematografică.
Sectorul IT a depăşit în ultimii ani atât agricultura, cât şi construcţiile în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului. Astfel, dacă în primele trei trimestre ale anului trecut agricultura (sector în care lucrează peste 2 milioane de oameni - mulţi în zona agriculturii de subzistenţă) a contribuit cu 4,4% la formarea PIB, iar construcţiile (unde lucrează peste 370.000 de angajaţi) au avut un aport de 5,2% la formarea PIB, sectorul IT&C a contribuit cu 6,3% la formarea PIB în primele 9 luni din 2016.
Acest articol este independent din punct de vedere editorial
