Criza politică din zona euro a continuat să domine ieri pieţele financiare, unde investitorii au trecut de la agonie la extaz sub influenţa zvonurilor că problematicul premier al Italiei Silvio Berlusconi va demisiona, aşa cum va face şi colegul său grec Georgios Papandreou pentru a permite adoptarea reformelor cerute de creditorii statului elen.
Italia lui Berlusconi se apropie hotărât de un bailout financiar
Costurile de împrumut ale Italiei au atins însă maximele de după înfiinţarea zonei euro, ceea ce creează presiuni pentru reformarea unui guvern italian care nu a reuşit să convingă că poate ghida statul prin criza datoriilor, notează AP.
În prima jumătate a şedinţei de tranzacţionare de luni principalele burse europene au scăzut cu până la 2% din cauza incertitudinilor care au planat asupra situaţiei politice din Italia şi Grecia. Bursele au încercat o creştere timidă după apariţia unor zvonuri că Berlusconi va demisiona curând. Premierul a respins însă aceste speculaţii pe pagina sa de Facebook, scrie Reuters. La ora 5:00, ora României, bursele europene evoluau în creştere uşoară.
Italia este noua "sperietoare" a crizei datoriilor, investitorii temându-se că datoriile uriaşe şi creşterea economică vor face din această ţară cea mai mare victimă de până acum a crizei. În aceste condiţii, pieţele cer Romei măsuri urgente de stimulare economică şi de reducere a datoriilor. Problemele Italiei complică strategia de luptă a liderilor din zona euro deoarece economia acestui stat este mult prea mare pentru a putea fi salvată cu mijloacele pe care europenii le au în prezent la dispoziţie.
Randamentul obligaţiunilor italiene scadente la zece ani au crescut luni cu 0,33 de puncte procentuale, la 6,58%. La randamente de 7%, Irlanda şi Portugalia au fost nevoite să ceară ajutor financiar internaţional.
Obligaţiunile italiene s-au tranzacţionat la randamente de peste 5,5% timp de 40 de zile înainte de a depăşi pragul de 6% pe 28 octombrie. Randamentele titlurilor statelor salvate au avut evoluţii similare, menţinându-se la peste 6% aproximativ o lună înainte de a depăşi bariera de 6,5%. Ulterior a fost nevoie, în medie, de 16 zile pentru ca yieldurile să treacă de nivelul nesustenabil de 7%, notează Bloomberg.
"Trendul este îngrijorător de similar. Cu cât durează mai mult, cu atât se înrăutăţeşte situaţia", a afirmat Riccardo Barbieri, analist la Mizuho International. Cu obligaţiuni active de 1.600 miliarde de euro, Italia are mai multe obligaţii de plată decât Spania, Portugalia şi Irlanda la un loc. Tot mai mulţi investitori şi analişti cred că Berlusconi a devenit o povară pentru Italia deoarece premierul îşi pierde constant din loialitatea parlamentarilor, ceea ce pune în pericol reformele cerute de europeni şi de instituţiile financiare internaţionale pentru a feri statul de furtuna datoriilor.
Premierul a declanşat valul anterior de creşteri ale randamentelor după ce a cedat presiunilor interne de a îndulci un pachet de măsuri de austeritate de 45,5 miliarde de euro.
Berlusconi riscă să piardă majoritatea parlamentară înaintea unui vot-cheie care va avea loc astăzi privind raportul de buget pentru 2010 în condiţiile în care numeroşi membri ai coaliţiei care sprijină guvernul cer premierului să se retragă.
În cel mai recent semn de neîncredere în politicile premierului italian, liderii marilor economii ale lumii l-au presat pe Berlusconi, la reuniunea de săptămâna trecută în Franţa să accepte suprevegherea FMI, care va monitoriza implementarea reformelor.
Miniştrii de finanţe europeni se grăbesc să ridice un scut în jurul zonei euro
Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit aseară pentru a lucra la detaliile planurilor de a majora puterea de foc a fondului de bailout al zonei euro FESF de la 440 mld. euro la 1.000 de miliarde de euro în încercarea de a grăbi procesul consolidării facilităţii de finanţare.
Şefii finanţelor din zona euro vor să pună la punct planul de consolidare până la sfârşitul lunii noiembrie, cu o lună mai devreme decât era de aşteptat, din cauza temerilor privind situaţia din Italia, notează Reuters.
Graba vine în contextul în care SUA şi economiile emergente au refuzat, la summitul G20 din Franţa, să intervină cu finanţare, scrie The Guardian. Totodată, miniştrii de finanţe din UE se întâlnesc astăzi pentru a decide formal asupra eliberării celei de-a şasea tranşe, de opt miliarde de dolari, din ajutorul stabilit anul trecut pentru Grecia, potrivit MarketWatch.
Decizia va fi favorabilă atât timp cât statul elen are un guvern, au declarat surse din diplomaţia UE. Discuţiile privind eliberarea tranşei au fost amânate din cauza incertitudinilor legate de hotărârea Atenei de a implementa reformele cerute de creditorii internaţionali.
Papandreou renunţă la şefia guvernului pentru a asigura stabilitatea politică
Sub presiunile UE, politicienii greci au convenit să formeze un guvern de uniune naţională pentru a permite ratificarea în parlament a acordului de finanţare externă şi pentru a aplica măsurile din programul de bailout.
Pentru a obţine acest consens cu opoziţia Papandreou a acceptat să demisioneze. Cele două partide politice principale din Grecia au convenit că 19 februarie este data cea mai potrivită pentru organizarea alegerilor anticipate.
Lipsa stabilităţii politice risca să arunce Grecia într-un default cu efecte devastatoare pentru pieţele financiare şi mai ales pentru băncile europene cu expuneri mari la datoriile elene.
Germania sancţionează indeciziile Greciei: fie adoptaţi măsurile de austeritate, fie ieşiţi din zona euro
Grecia trebuie să progreseze cu reformele economice sau să iasă din zona euro, a declarat ministrul german al economiei Philipp Roesler, care a adăugat că Germania nu poate organiza un referendum pe tema continuării finanţării programelor de ajutor pentru zona euro, scrie Reuters.
"Grecii trebuie să aleagă: fie adoptă reforme şi rămân în zona euro, fie renunţă la reforme şi o părăsesc. Nu există şi o a treia cale. Guvernul elen trebuie să înţeleagă că la un moment dat răbdarea noastră se va termina", a declarat Roesler pentru publicaţia germană Bild. El a menţionat că din punct de vedere legal statul german nu poate organiza referendumuri sau pune întrebări populaţiei cu privire la chestiuni de ordin financiar deoarece un astfel de vot poate fi subiectul unor "abuzuri populiste". Paul Comşa
FESF a reluat o emisiune de obligaţiuni pentru Irlanda
FESF, fondul creat anul trecut de UE pentru sprijinirea statelor cu probleme din zona euro, a reluat luni o emisiune de obligaţiuni de 3 miliarde euro cu scadenţa la 10 ani, retrasă săptămâna trecută din cauza crizei datoriilor, potrivit Bloomberg.
Banii vor fi utilizaţi pentru a finanţa acordul de sprijin internaţional al Irlandei. FESF a amânat pe 2 noiembrie emisiunea de obligaţiuni din cauza reacţiei adverse a pieţelor la intenţia premierului elen Giorgios Papandreou de a convoca un referendum privind acordul de urgenţă de 130 miliarde euro convenit pe 27 octombrie de liderii europeni pentru salvarea Greciei. Vlad Popescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
