Unele dintre cele mai mari bănci europene se baricadează înaşteptarea unor noi şocuri generate de criza datoriilor, cel mainegru scenariu fiind ieşirea unuia sau mai multor state din zonaeuro. Pe măsură ce criza ia amploare, chiar şi băncile centrale sepregătesc pentru modificări în structura uniunii monetare, scenariucare în urmă cu doar câteva săptămâni părea improbabil. Măsuriledefensive ale băncilor au potenţialul de a presa şi mai multeconomiile cu probleme prin reducerea creditării deja limitate,scrie The Wall Street Journal.
Unele dintre marile bănci au limitat creditarea companiilor dinţări precum Italia şi Spania, văzute de investitori ca următoarelevictime ale crizei. Alte bănci preferă să păstreze mai mulţi banila BCE sau să apeleze mai des la CDS-uri (credit default swaps)pentru a se asigura împotriva pierderilor pe care le-ar aduceportofoliile de obligaţiuni emise de ţările cu grad ridicat derisc. Totodată, băncile devin mai prudente în a-şi împrumuta baniuna alteia chiar şi pe termen scurt, atitudine care a contribuit lainstalarea crizei financiare globale în 2008-2009 şi adâncirearecesiunii economice în mai multe ţări.
Ţin mai mulţi bani la BCE
Depozitele făcute prin facilitatea de depozitare overnight a BCEau sărit de la 65,7 miliarde de euro luni la 90,5 miliarde de euromarţi. Mărimea acestor depozite este un indicator al temerilorbăncilor de a se împrumuta una pe alta, dar şi al intensităţii uneicrize financiare.
Măsurile luate de bănci reflectă îngrijorările că liderilorpolitici le lipseşte voinţa de a rezolva problemele Europei. Dacăla început cele mai mari temeri priveau posibilitatea ca Grecia săintre în default, scenariu în prezent acceptat şi de lideriipolitici, acum îngrijorările au în vedere şansele mari ca Greciasau alt stat din zona euro să renunţe la euro pentru a-şi consolidafinanţele şi economia. Plecarea unei ţări din zona euro ar puteaexpune băncile cu operaţiuni mari în acel stat la risculdevalorizării rapide a monedei locale şi la alte pericole.
Nervozitatea pieţelor şi a băncilor s-a accentuat recent după ceagenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat în categoriajunk ratingul datoriilor Irlandei, considerând că statul va aveanevoie de un al doilea program de salvare după primirea anul trecuta unui pachet de finanţare externă de 67,5 miliarde de euro. Deobicei, după reducerea calificativului suveran urmează şi scăderearatingului băncilor acelui stat.
Se extinde către greii Europei
Criza datoriilor bântuie Europa de aproape un an şi jumătate,dar pare că a intrat într-o fază mai periculoasă în aceastăsăptămână, după un nou eşec al oficialilor zonei euro de a găsisoluţii clare pentru problemele Greciei. În plus, neînţelegeriledin guvernul de la Roma au adus în vizorul investitorilorproblemele Italiei, stat depăşit ca grad de îndatorare în zona eurodoar de Grecia. Prin contaminare, în colimatorul pieţelor a intratşi Spania.
Ca şi în Grecia, băncile italiene sunt creditori importanţi aistatului. Această situaţie, în parte, a contribuit la menţinerearandamentelor obligaţiunilor italiene la niveluri reduse. Dar dacăbăncile consideră că deţin prea multe datorii suverane, ar puteaînceta să mai cumpere obligaţiuni, ceea ce va complica accesulstatului la finanţare.
O detensionare a situaţiei vine tot de la Moody's, careapreciază că profilul scadenţelor datoriilor italiene acţionează caun amortizor împotriva creşterii costurilor de finanţare. Anunţulvine la o zi după ce randamentele obligaţiunilor italiene la zeceani au sărit de 6% pentru prima dată după 1997. Maturitatea medie adatoriilor Italiei era de şapte ani în iunie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
