Presată să acţioneze mai hotărât pentru a stimula creşterea economică din zona euro, dar recunoscută pentru politicile conservatoare şi excesiv de prudente, Banca Centrală Europeană a redus spre surprinderea majorităţii analiştilor dobânda de refinanţare de la 0,5% la 0,25%, cel mai redus nivel din istoria monedei unice europene. Decizia va duce probabil la devalorizarea euro şi accelerarea inflaţiei, ceea ce va ajuta exporturile şi companiile economiilor mai slabe.
Totodată, BCE a menţinut dobânda de depozit pe care o plăteşte pe depozitele constituite de bănci la 0% şi a redus de la 1% la 0,75% dobânda percepută pentru împrumuturile de urgenţă.
„Wow! Aceasta arată cât de mult s-a schimbat BCE sub ghidajul lui Mario Draghi. Au devenit destul de pro-activi. BCE ştie că reducerea dobânzilor în actuala conjunctură va face doar foarte puţin pentru impulsionarea revenirii economiilor sau în lupta cu deflaţia“, a afirmat Carsten Brzeski, economist la ING, citat de agenţia Thomson Reuters. El crede că prin reducerea dobânzilor BCE urmăreşte slăbirea cursului de schimb al euro.
Euro s-a depreciat la minimul ultimelor şapte săptămâni în raport cu dolarul după ce BCE şi-a anunţat decizia. Toţi în afară de unul din cei 23 de analişti chestionaţi de Reuters săptămâna aceasta se aşteptau ca BCE să menţină dobânza de politică monetară în aşteptarea unei imagini mai clare a cursului inflaţiei. Anterior deciziei, euro se afla în creştere.
Draghi este un bancher italian şcolit în SUA, ţară a cărei bancă centrală a redus de mult dobânzile la aproape zero şi injectează zeci de miliarde de dolari în economie în fiecare lună pentru a impulsiona creşterea.
În iulie, BCE a sugerat că va menţine dobânzile „la actualul nivel sau mai jos“ o perioadă prelungită de timp.
Reducerea dobânzii vine după ce inflaţia a decelerat la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Deşi poate stimula consumul populaţiei, creşterea lentă a preţurilor erodează veniturile companiilor, ceea ce frânează avansul economic. Dobânzile mai mici încurajează creditarea, care la rândul ei se poate reflecta în creşterea consumului şi a preţurilor. De asemenea, în ultimele zile oficiali de top din Franţa şi Italia au sugerat că BCE trebuie să acţioneze pentru a tăia din puterea euro. Un euro slab face mai ieftine, şi deci mai atractive, exporturile economiilor necompetitive pe pieţele care nu folosesc moneda europeană.
„Ar fi mai rău pentru o bancă centrală să admită că a ajuns la limita zonei de influenţă“
BCE a rămas acum cu doar un sfert de punct procentual înainte de a ajunge cu dobânda la zero, ceea ce măreşte probabilitatea folosirii instrumentelor neconvenţionale precum ajustarea cantitativă sau dobânzi negative la depozite dacă avansul preţurilor încetineşte şi mai mult sau revenirea economică se opreşte. În prezent, inflaţia din zona euro de 0,7% (în octombrie) este cu mult mai slabă decât ţinta de puţin sub 2% a BCE. Când inflaţia a picat la 1,2% în aprilie, Draghi a redus dobânzile o lună mai târziu, notează Bloomberg. De asemenea, după ce economia zonei euro a ieşit din al doilea trimestru din cea mai lungă recesiune de la crearea uniunii monetare, revenirea dă semne de slăbiciune. Rata şomajului este la maximul record de 12,2%, iar euro s-a apreciat cu aproape 5% de la începutul anului faţă de principalele monede de circulaţie internaţională.
„Atât instrumentele monetare tradiţionale, cât şi cele neconvenţionale au devenit neputincioase pentru relansarea economiei zonei euro. Cu toate acestea, ar fi mai rău pentru o bancă centrală să admită că a ajuns la limita zonei de influenţă“, a explicat Brzeski.
Draghi a asigurat în mod repetat că are la dispoziţie mai multe pârghii, inclusiv alimentarea pieţelor financiare din zona euro cu şi mai multă lichiditate. Luna trecută o comisie de analiză a dezbătut timp de două săptămâni opţiunile privind lichiditatea.
Noile măsuri ar putea include operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci cu dobânzi fixe sau flotante, precum cele prin care BCE a pus la dispoziţia sectorului bancar peste 1.000 de miliarde de euro pentru a preveni o nouă criză financiară, schimbarea cerinţelor privind garanţiile şi rezervele sau suspendarea operaţiunilor care absorb lichiditate.
Banca Angliei, una dintre cele mai influente bănci centrale din lume, a menţinut ieri dobânda-cheie la un minim record de 0,5% şi programul de achiziţii de obligaţiuni la 375 de miliarde de lire sterline.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
