Bulgaria, în mod tradiţional un aliat fidel şi de încredere alRusiei, a dat o lovitură grea intereselor economice ale Federaţieiîn Balcani, scrie presa rusă, conform Sofia News Agency.
Conform unor comentarii apărute în presa rusă, primul-ministrubulgar Boiko Borisov a decis retragerea ţării din cadrul unuiproiect comun cu Rusia şi Grecia - oleoductulBurgas-Alexandroupolis - pe fondul temerilor de ordin ecologicasociate cu deversarea petrolieră din Golful Mexic şi legate deprofitabilitate, însă "această decizie nu a fost suficientă pentruel, acesta anunţând în plus îngheţarea proiectului legat deconstrucţia unei a doua centrale nucleare la Belene, anulânddeodată două din cele trei proiecte ruse din ţară".
Aceste decizii afectează încercările Rusiei de a-şi extindeinfluenţa în zona Balcanilor şi vine după succesul repurtat deMoscova prin apropierea Ucrainei, odată cu schimbarea puterii de laKiev. Primul-ministru bulgar a declarat că i-a informat peambasadorii UE că Bulgaria se va retrage din cadrul proiectului dincauza opoziţiei exprimate de locuitorii oraşului Burgas, punctul deînceput al oleoductului, conform Bloomberg.
"Am văzut cu toţii ce se întâmplă în Golful Mexicului. Le-amexplicat ambasadorilor ce eforturi ar fi necesare pentru ca unpetrolier să intre în golf zilnic", a declarat Borisov.
Şi South Stream se zgâlţâie
Agenţia de ştiri Interfax mai notează că singurul proiect carerămâne în Bulgaria este cel legat de construcţia gazoductului SouthStream, însă adaugă că atitudinea cabinetului bulgar cu privire laacesta poate fi descrisă drept "indecisă".
"Sofia nu a anunţat niciodată Moscova cu privire la intenţiilesale de a nu merge mai departe cu Belene şi proiectulBurgas-Alexandroupolis. Dacă unele decizii au fost luate înBulgaria cu privire la proiecte energetice cu participare rusă, arfi logic ca autorităţile de la Sofia să-şi anunţe mai întâipartenerii", scrie Interfax, citând un oficial din cadrulministerului rus al afacerilor externe.
Borisov a declarat că atunci "când evaluarea legată de efecteleasupra mediului se va încheia, vom lua o decizie finală privitoarela Burgas-Alexandroupolis. Deocamdată, considerăm proiectul dreptneprofitabil şi am promis electoratului nostru că vom protejanatura".
În pofida reacţiei dure din partea presei ruse, Moscova nu aemis încă o declaraţie oficială privitoare la evenimente.
Acordul de construcţie a oleoductului a fost semnat de Rusia,Grecia şi Bulgaria în martie 2007. Proiectul include planuri detransportare a petrolului din Rusia către Alexandroupolis dinnord-estul Greciei ocolind aglomerata zonă a Strâmtorii Bosfor dinTurcia.
Proiect de 1,5 miliarde de euro
Oleoductul urma să aibă o lungime de 285 km, cu o capacitate de35, până la 50 de milioane de tone de ţiţei pe an. Costul totallegat de investiţii este estimat la 1,5 miliarde de euro.
Primul-ministru bulgar nu a anunţat nicio rută alternativă.Decizia de a abandona proiectul trebuie să fie oficial aprobată decabinetul bulgar.
Borisov a declarat, de asemenea, că proiectul nu este îninteresul ţării sale şi că "ar dura mulţi ani până când s-ar facesimţite beneficiile acestuia".
După ce a fost învestit în iulie 2009, guvernul decentru-dreapta al lui Borisov a anunţat că va reanalizaparticiparea ţării în cadrul a trei ample proiecte energetice,proiectul South Stream, cel legat de oleoductulBurgas-Alexandroupolis, şi cel privitor la centrala nucleară de laBelene.
Opoziţia socialistă din parlamentul bulgar a criticat deciziaguvernului de a se retrage din proiectele energetice, spunând căaceasta contravine intereselor naţionale ale Bulgariei. RumenOvcharov, ministrul energiei în cadrul guvernului anterior condusde socialişti, l-a acuzat pe actualul ministru că este o"marionetă, care se preface în faţa ruşilor că discută, fiind defapt omul americanilor, încercând să stopeze proiectele ruse dinBulgaria".
Rusia ajută cu bani Ucraina
O bancă rusă controlată de stat a acordat Ucrainei uncredit-punte în valoare de 2 miliarde de dolari pentru a ajuta ţarasă-şi readucă sub control deficitul bugetar, un nou semn alinfluenţei în creştere a Moscovei asupra economiei ţării vecine,scrie Financial Times. Împrumutul a fost acordat în condiţiileprelungirii negocierilor dintre Kiev şi Fondul MonetarInternaţional cu privire la un nou program de asistenţă financiară,după ce un pachet anterior de finanţare a fost suspendat anultrecut în urma stagnării reformelor interne din Ucraina. Împrumutular putea contribui la consolidarea pe termen scurt a finanţelorKievului, însă ar putea complica discuţiile cu FMI şi în acelaşitimp ridica semne de întrebare pe termen lung cu privire lainfluenţa Moscovei în Ucraina.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
