♦ La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, din ianuarie, marii absenţi au fost zăpada şi oligarhii ruşi, iar la reuniune a devenit clar că o parte semnificativă a Occidentului încă se chinuia să se obişnuiască cu o lume fără Rusia ♦ La Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg (15-17 iunie) absenţa notabilă a fost preşedintele Kazahstanului.
Davosul de iarnă este locul din inima financiară a lumii, adică Elveţia, unde se întâlneşte în fiecare an elita bancară, corporatistă şi politică a lumii. Dar mai există şi Davosul de vară, un summit mai degrabă regional organizat în China. Între ele şi-a făcut loc „Davosul rusesc“, de la Sankt Petersburg. Anul acesta, cele trei evenimente arată cum şi cine-şi împarte lumea, cum arată noua ordine mondială şi spre care tabără tinde Ungaria. Singura prezenţă politică europeană notabilă de la întâlnirile din Rusia şi China a fost ministrul de externe şi comerţului maghiar Péter Szijjártó.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, din ianuarie, marii absenţi au fost zăpada şi oligarhii ruşi, iar la reuniune a devenit clar că o parte semnificativă a Occidentului încă se chinuia să se obişnuiască cu o lume fără Rusia. În spatele scenei, executivii marilor corporaţii şi lideri globali se întrebau cât de mult poate Vestul ignora Moscova, găsind în acelaşi timp noi furnizori de energie, materii prime, mâncare şi noi pieţe de desfacere. Era în plină criză europeană a energiei, dar aceasta a trecut. Iar Moscova s-a îndepărtat irecuperabil de Vest.
La Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg (15-17 iunie), summit care are o tradiţie de un sfert de secol, preşedintele rus a lăudat rezistenţa economică a Rusiei în faţa sancţiunilor occidentale fără precedent şi a scos în evidenţă noile alianţe internaţionale. O bună parte din înlocuitorii statelor occidentale în relaţiile economice, comerciale şi politice ale Moscovei tind spre o lume multipolară, cu Rusia, China şi alte economii emergente sau de altă natură contestând supremaţia SUA şi a Occidentului şi a instituţiilor acestora.
Analiştii occidentali cred că de fapt forumul n-a făcut decât să arate dependenţa tot mai mare a Rusiei de China. Unii dintre liderii statelor care se presupune că încă se află pe orbita Rusiei au lipsit. Absenţa notabilă a fost preşedintele Kazahstanului. Statele vestice au evitat forumul.
Prezenţa cea mai notabilă a fost cea ministrului de externe al Ungariei Péter Szijjártó. Iar la Davosul de vară, din China, în capul listei invitaţilor a fost tot reprezentantul guvernului maghiar, el alăturându-se premierilor şi şefilor diplomaţiilor din Barbados, Pakistan, Vietnam, Mongolia, dar şi premierului din Noua Zeelandă sau executivilor marilor companii chinezeşti, inclusiv de tehnologie, cele cu care se războieşte într-un război comercial Washingtonul. De altfel, summitul se numeşte „Întâlnirea anuală a noilor campioni“. Forumul de la Davosul elveţian şi cel din China sunt organizate sub egida Forumului Economic Mondial, o organizaţie elveţiană fondată de un german care promovează globalizarea. Cel de la Sankt Petersburg este pur rusesc.
La ediţia de anul acesta, ministrul maghiar Péter Szijjártó a fost cea mai mare vedetă străină de acolo, ceea ce arată cât de departe în jos a ajuns alternativa rusească la Davosul original, după cum scrie EUobserver. Aceeaşi poveste o spune şi prezenţa unor politicieni din Germania şi Austria cu orientări extremiste sau controversaţi, dispuşi să vorbească despre declinul influenţei Vestului.
La conferinţe cu teme ca „Rusia, un centru global de tehnologie“ şi „Arctica: teritoriu al oportunităţilor de investiţii şi al călătoriilor pline de viaţă“ au participat şi delegaţii ai principalilor parteneri comerciali ai Rusiei, printre care China şi India, precum şi un număr restrâns de reprezentanţi ai unor aliaţi mai mici din Africa – a căror misiune de pace pentru Ucraina s-a lovit de lipsa de compromis a lui Putin -, din Orientul Mijlociu şi America de Sud.
În ceea ce priveşte Ungaria, aceasta este singura ţară din UE care mai doreşte reactoare nucleare ruseşti şi care cumpără fără rezerve gaze naturale de la Gazprom.
În schimb, la Davosul chinezesc (anul acesta cu tema „Antreprenoriatul, forţa motoare a economiei globale“) Arabia Saudită, regina OPEC, organizaţia monopol care controlează producţia şi exporturile globale de petrol, şi-a trimis o delegaţie de top. Şase miniştri şi viceminiştri saudiţi s-au dus acolo, încă o dovadă că Arabia Saudită şi China sunt în ceea ce este descris ca fiind „luna de miere“ a relaţiilor bilaterale, potrivit Financial Times. Saudiţii sunt cei mai mari furnizori de petrol ai Chinei, cel mai mare consumator de energie din lume. De asemenea, Arabia Saudită se poziţionează din ce în ce mai vădit contra intereselor americane. Premierul chinez Li Qiang a denunţat strategia de reducere a riscurilor în relaţiile cu China (de-risking) pe care încearcă să o pună la punct statele europene pentru diminuarea dependenţei de industria chineză. Varianta americană este „decuplarea“.
Oficialul chinez a spus că toate ţările ar trebui să promoveze mai mult deschiderea şi cooperarea. Ministrul maghiar Péter Szijjártó s-a dus cu acelaşi mesaj ca Li Qiang şi se întoarce cu două noi companii chineze care vor investi 95 de milioane de euro în industria din Ungaria, inclusiv cea auto, şi cu dorinţa de a face din ţara sa principala ţintă din regiune pentru investiţiile chineze. Discursul de deschidere a Forumului de la Tianjin a fost ţinut de premierul chinez şi a fost tradus simultan în engleză, japoneză, mongolă şi vietnameză. Prezenţa rusă este ştearsă.
