Criza pietei de creditare a adus piata valutara intr-o noua perioada de volatilitate. Instabilitatea - si implicit tendinta cursurilor de schimb de a se indeparta de orice legatura cu realitatea - a fost insa exacerbata de un element prezent in cadrul oricarei tranzactii valutare, dar caruia i s-a dat foarte putina importanta: modul in care sunt manevrate dobanzile, scrie Financial Times.
In 90% din tranzactiile valutare intraday nu se percepe niciun fel de dobanda, rata dobanzii overnight, care este stabilita de bancherii centrali in incercarea de a influenta piata, aplicandu-se doar pentru 10% din tranzactii, acestea fiind programate pentru ziua urmatoare.
O rata a dobanzii zilnica, in locul uneia continue, destabilizeaza piata prin incurajarea traderilor sa actioneze speculativ in ceea ce priveste valutele slabe. Fiind eliminate din ecuatie dobanzile pentru risc, traderii pot ignora lumea reala si pot actiona ca si cand monedele nationale nu ar fi altceva decat niste puncte asezate pe marele ecran al tranzactiilor intervalutare. Mai mult, avand in vedere comportamentul gregar care caracterizeaza tranzactiile speculative, nu este greu de inteles faptul ca discrepantele, odata foarte mici, dintre preturi au fost scapate foarte usor de sub control.
Insa problema reala este aceea ca tranzactiile valutare nu se bazeaza in masura in care ar trebui pe tehnologia existenta pe piata. In urma cu un deceniu, cand activitatea din domeniul schimburilor valutare era destul de redusa, tranzactiile erau efectuate in totalitate manual, iar calcularea unei rate continue a dobanzii ar fi fost imposibila.
Dar odata cu explozia segmentului tranzactiilor valutare online volumul tranzactiilor zilnice depaseste 2.000 de miliarde de dolari - de 50 de ori mai mult decat piata internationala de capital. Cu toate acestea, majoritatea sistemelor de tranzactii au ramas la nivelul anilor '90. Acum, computerele sunt capabile sa calculeze extrem de rapid dobanzile, dar bancile nu au niciun interes sa investeasca in astfel de sisteme - in mare parte datorita faptului ca existenta unei rate continue a dobanzii le-ar afecta intr-o oarecare masura veniturile.
Insa, monedele nationale vulnerabile ar putea ajunge victimele unei schimbari intamplatoare a ratei dobanzii pentru tranzactiile valutare, acest sistem putand declansa o avalansa de deprecieri. Totusi, in trecut, astfel de "atacuri devastatoare" au avut loc doar la periferia economiei globale. De exemplu, in 2001, o criza politica minora in Turcia a dus la prabusirea lirei pe piata valutara internationala. Iar evenimentele recente au aratat ca o asemenea avalansa se poate abate chiar si asupra unei monede puternice - in cazul de fata asupra dolarului.
Bancile centrale actioneaza pe piata valutara doar cu scopul de a controla valoarea monedelor lor nationale. Chiar si in acest caz, o schimbare a ratei dobanzii overnight nu poate fi aplicata decat incepand cu ziua urmatoare luarii deciziei.
Dar, in cazul folosirii sistemului care presupune o rata continua a dobanzii, bancile centrale ar putea interveni in orice moment pentru a efectua ajustari minore, mai selective si fara impact negativ asupra economiei. Astfel, s-ar putea stabiliza tranzactiile intervalutare si restaura legatura dintre pretul unei monede nationale si randamentul sau.
Mai mult, acest sistem ar rezolva si diferentele semnificative de dobanda dintre traderii intraday si cei pe termen lung. Pentru traderii pe termen lung un nivel mai mare al ratei dobanzii este benefic, in timp ce pentru traderii intraday reprezinta un stimulent de a vinde mai mult. Astfel, se creeaza un dezechilibru care poate conduce la fluctuatii bruste, de genul celor experimentate recent de catre detinatorii de dolari australieni si neozeelandezi.
Perceptia asupra ratei de referinta a dobanzii este, in acest moment, aceea a unei distributii de-a lungul "unei curbe a randamentului", care poate atinge de la o zi la 30 de zile. O rata continua a dobanzii ar extinde aceasta curba a randamentului, pragul minim ajungand de la o zi la o secunda. Astfel, rata de schimb valutar ar putea fi urcata sau coborata de mai multe ori in timpul unei zile, aducandu-i pe cei care vand si pe cei care cumpara intr-un echilibru.
Cetatenii obisnuiti nu ar fi afectati de aceasta schimbare, din moment ce ratele dobanzii care ii vizeaza cel mai mult pe acestia sunt cele aflate in capatul superior al randamentului, si anume ratele dobanzilor pentru credite ipotecare sau de consum, sau cele ale dobanzii pentru depozite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
