Cu datorii imense şi aproape falimentară, Grecia nu mai poate supravieţui fără ajutor din partea instituţiilor financiare internaţionale care, în schimbul banilor, cer măsuri severe de austeritate pentru a se asigura că statul grec îşi acoperă găurile din buget. Urmarea austerităţii este că, după patru ani de recesiune şi doi ani de criză, economia îşi continuă căderea liberă, rata şomajului, mai ales în rândul tinerilor, urcă ameţitor, investiţiile sunt în picaj, iar datoria creşte.
Grecia a fost forţată să diminueze cheltuielile, să reducă pensiile şi salariile din sectorul de stat şi să majoreze taxele în mijlocul unei crize severe. Încrederea populaţiei s-a evaporat, iar cheltuielile consumatorilor, cel mai mare motor al economiei, s-au prăbuşit producând pierderi angajatorilor privaţi, scrie The Washington Post.
Criza economică a devenit o criză socială
Rata şomajului s-a majorat de la 7,6% în 2008 la 9,3% în 2009 - anul în care s-a declanşat criza datoriilor elene - şi la 16,5% anul trecut, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internaţional. Pentru 2013, FMI anticipează o rată a şomajului de 19%. Pentru tineri situaţia este şi mai dramatică. Pentru această categorie de populaţie rata şomajului a ajuns la 40%, în mai 2011, de la 6,6% în mai 2008.
Numărul persoanelor fără adăpost a crescut cu 25% din 2009, după statisticile unor organizaţii. Acesta este unul dintre cele mai sugestive indicii ale efectelor pe care le poate avea tratarea cu austeritate a unei economii cu probleme, notează publicaţia americană. Autorităţile ateniene spun că adăposturile de noapte sunt ocupate la capacitate maximă, iar termenul de aşteptare pentru noii veniţi este de câteva săptămâni. De la începerea crizei economice, 20.000 de persoane şi-au pierdut locuinţa, potrivit AP.
"Am rămas restant cu chiria pentru şase luni şi mi s-a cerut să plec. Nu aveam unde să mă duc. La început am dormit pe bănci, în parcuri. Din prudenţă alegeam locurile luminate. Până acum am simţit că am o viaţă uşoară. Acum însă nimeni nu mai simte aşa", spune unul dintre clienţii azilurilor de noapte. Pentru a se întreţine, bărbatul de 64 de ani pictează icoane ortodoxe.
Firmele sunt sufocate de austeritate
Şapte din zece companii greceşti se pregătesc să recurgă la concedieri în următoarele luni pentru reducerea cheltuielilor, scrie publicaţia grecească Ekathimerini. În aceeaşi perioadă, una din trei firme va reduce salariile. Două din trei companii au recurs deja la măsuri de reducere a costurilor cu munca, precum un program mai scurt de muncă.
Din cauza tăierilor de cheltuieli, spitalele publice se confruntă cu lipsuri, de la siringi la bandaje. Din cauza dispariţiei locurilor de muncă, tot mai multe persoane apelează la serviciul public de sănătate, iar prin urmare spitalele sunt supraaglomerate. În goana după venituri, statul stabileşte acum preţul medicamentelor. Farmaciile au reacţionat redirecţionând livrările către piaţa externă, pentru profituri mai mari. Ca urmare, procurarea medicamentelor a devenit tot mai dificilă.
Cei care au recomandat tratamentul austerităţii spun că Grecia nu se poate învinovăţi decât pe sine pentru situaţia în care a ajuns. După o decadă de împrumuturi şi cheltuieli excesive, la finele anului 2009 s-a demonstrat că oficialii greci au minţit despre dimensiunile deficitului bugetar al ţării. Aceasta a fost scânteia care a aprins o criză a datoriilor care a ajuns să erodeze inima zonei euro şi să ameninţe economia globală. Panica investitorilor a scos Grecia de pe pieţele financiare, iar statul a fost nevoit să ceară finanţare de la creditorii internaţionali. Aceştia au stabilit în primăvara anului 2010 un pachet de bailout de 110 mld. euro.
Pintre cele mai lovite de criză sunt băncile elene, deţinătoarele unei parţi importante din datoria elenă. De exemplu, neîncrederea investitorilor a şters peste 96% din valoarea acţiunilor băncii Piraeus începând cu luna decembrie 2008.
Vulturii financiari profită de problemele Greciei
Datorii de aproximativ 70 de miliarde de euro sunt deţinute de fonduri de investiţii, iar datorii de 55 miliarde euro revin băncilor şi asigurătorilor europeni. Unele din aceste companii lucrează în beneficiul populaţiei, precum administratorii de pensii, însă o parte dintre ele reprezintă doar interesele superbogaţilor, scrie The Huffington Post.
Publicaţia americană notează că unele din fondurile de investiţii nu sunt creditori originari, ele cumpărând datorii greceşti mai ieftin pe fondul crizei economice pentru a putea şantaja statul. Cu această practică se confruntă des ţările aflate în criză. Publicaţia germană Der Spiegel estimează că investitorii speculanţi deţin datorii greceşti de 50 miliarde de euro.
Bloomberg arată că un fond, Saba Capital Management, a cumpărat datorii care sugerează o probabilitate de 75% de default. Agenţia Thomson Reuters a scris că unele fonduri şi-au întărit poziţiile în ultimele luni cumpărând datorii cu o valoare de 40% din cea nominală, iar investiţiile au avut succes în unele cazuri în condiţiile în care Grecia a rambursat o parte din datorii pentru a scăpa de pretenţiile creditorilor.
Stiglitz: Austeritatea este un tratament distructiv
Economistul american Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel în 2001, a comparat austeritatea cu tratamentul distructiv al hemoragiilor controlate, practicat la scară largă de medicina medievală, scrie publicaţia franceză Le Monde.
"Politicile de ajustare din Europa şi SUA nu rezolvă criza economică. Nu deficitul bugetar este la originea crizei, ci criza a provocat deficitul", a spus Stiglitz. De asemenea, economistul Andre Grjebine, director al Centrului de Cercetare şi Studii Internaţionale, apreciază că "logica cu bătaie scurtă a guvernelor europene este foarte periculoasă deoarece toată lumea ştie că economia nu trebuie frânată când ea deja încetineşte". Un proces de reformare bazat doar pe austeritate bugetară riscă să fie autodistructiv, îngrijorările populaţiei şi incertitudinea provocate de pierderea locului de muncă şi scăderea venitului ducând la scăderea veniturilor bugetare, consideră Grjebine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
