Banca centrala a Statelor Unite (Fed) a tinut in sah analistii si investitorii pe burse in ceea ce priveste evolutia ratei dobanzii. Brokerii estimau ca exista 92% sanse ca banca centrala americana sa opereze o reducere de 0,25% a ratei dobanzii, neexcluzand insa nici posibilitatea ca aceasta modificare sa fie mai semnificativa, adica de 0,5%. Decizia Fed a fost anuntata dupa inchiderea editiei.
In acelasi timp, banca centrala a Japoniei (BoJ) ar putea decide saptamana aceasta mentinerea dobanzii la 0,5%.
BoJ a majorat ultima oara dobanda pe 14 iulie, aceasta fiind prima crestere din ultimii sase ani. Majorarea a venit in urma declaratiilor oficialilor bancii, care anuntau ca BoJ va reduce injectiile masive in piata monetara din aceasta tara.
Totusi, in august, banca a continuat acest proces, incercand evitarea unei noi cresteri a ratei de referinta, cauzata de criza creditelor ipotecare riscante din Statele Unite.
Un raport dat publicitatii saptamana aceasta indica o crestere a ratei somajului, de la 3,8% in august la 4% in septembrie, ceea ce creste sansele ca dobanda sa ramana nemodificata pana in 2008.
Banca centrala a Suediei a anuntat marti majorarea ratei de referinta de la 3,75 la 4%. Aceasta actiune a determinat cresterea ratei medii de referinta stabilite de 11 dintre cele mai importante banci centrale, care a ajuns de la 4,55% la 4,57%.
Saptamana trecuta, banca centrala a Noii Zeelande a mentinut rata de referinta a dobanzii la 8,25%, in timp ce analistii estimeaza ca institutia similara din Australia va majora rata dobanzii pana la 6,75%. De asemenea, se estimeaza ca, in sedinta din 8 noiembrie, Banca Centrala Europeana va mentine rata de referinta a dobanzii la 4%.
Rata de referinta a dobanzii semnifica, pentru tarile dezvoltate, dobanda la care banca centrala imprumuta bancile comerciale, in timp ce pentru tarile emergente aceasta inseamna rata la care banca centrala se imprumuta de la bancile comerciale.
"In tarile dezvoltate bancile centrale sunt creditoare ale sistemului bancar, in timp ce in tarile emergente acestea sunt debitoare ale sistemului", a declarat Florin Catu, economistul-sef al ING Bank Romania.
Banca Nationala a Romaniei, la fel ca si bancile centrale din Ungaria sau Polonia, este debitoare a sistemului, deoarece "in Romania masa monetara a crescut intr-un ritm mai rapid decat economia", a adaugat Catu, mentionand ca "in timp lucrurile se vor schimba".
Principala preocupare a bancilor centrale, inclusiv a celei de la Bucuresti, este mentinerea inflatiei in limite rezonabile, iar in conditiile in care pe piata exista un surplus de lichiditate se impune interventia bancii centrale, care are rolul de a absorbi lichiditatea excedentara.
Aceasta situatie este principalul factor care determina pozitia bancii centrale de debitor al sistemului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
