Însă companiile europene nu se grăbesc să investească, dând vina pe perspectivele slabe de creştere economică din Europa. În schimb, companiile americane mari precum Coca-Cola, Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett şi AT&T au profitat de dobânzile extrem de mici din zona euro şi s-au împrumutat în euro mai mult ca niciodată.
Îngrijorător este că, pierzând investiţiile companiilor europene, economia UE pierde un motor de creştere.
Fără relansarea investiţiilor companiilor, Europa riscă să intre într-un cerc vicios în care creşterea economică slabă descurajează cheltuielile, ceea ce va afecta productivitatea şi din în cele din urmă va frâna economia, scrie Financial Times.
Creşterea economică dezamăgitoare este unul dintre motivele pentru care BCE ia în considerare extinderea pachetului său de quantitative easing de 1.100 miliarde de euro. Însă dovezile că achiziţii mai agresive de obligaţiuni vor impulsiona companiile să cheltuiască sunt amestecate cu semnale descurajatoare.
Exemplul conglomeratului industrial german Siemens este exemplificativ. Grupul a anunţat luna trecută investiţii de 200 de milioane de euro într-un complex eolian pe coasta de la Marea Nordului a Germaniei. Circa 1.000 de persoane îşi vor găsi loc de muncă acolo. Să fi avut aici o contribuţie stimulentele oferite de BCE?
„Acele locuri de muncă nu au apărut mulţumită ratelor reduse de dobândă. Investiţiile sunt influenţate mult mai mult de perspectivele de creştere, de posibilul profit şi de barierele tehnologice şi mai puţin de evoluţiile dobânzilor“, a explicat Ralf Thomas, directorul financiar al Siemens. „Nu decidem să cheltuim mai mult doar pentru că dobânzile sunt mai jos vreo doi ani“, şi-a completat el ideea.
Companiile europene preferă să-şi facă rezerve de cash
Programul de QE al BCE pare să fi coborât costurile de finanţare pentru afacerile mici şi a ajutat la creşterea cererii pentru finanţare din partea companiilor. Însă interviurile cu lideri de top din businessul european subliniază provocările pe care BCE trebuie să le depăşească pentru a forma un mediu în care încrederea şi accesul facil la credit pot stimula investiţiile. „Banii ieftini nu încurajează mai mult o companie să investească“, spune Kurt Bock, directorul executiv al BASF, un grup german şi unul dintre cei mai mari producători de chimicale din lume. „Ne orientăm cheltuielile în funcţie de perspectivele de creştere, iar în Europa aceste perspective sunt modeste“.
Mario Draghi, preşedintele BCE, insistă că programul de QE al instituţiei sale este eficient. „Aş spune că politica noastră monetară de relaxare cantitativă a ajuns să se simtă şi în economie“, a spus el la începutul lunii, precizând că în ţările cu probleme, precum Spania, Italia şi Franţa, condiţiile de creditare se îmbunătăţesc. „Costurile de finanţare s-au dus în jos“. Investiţiile companiilor din Europa s-au prăbuşit în urma crizei economice din 2008 în condiţiile în care companiile au ales să-şi scape de datorii şi să păstreze cash-ul. Între 2010 şi 2011 acestea şi-au revenit, dar în ultimul timp au stagnat în Franţa şi Germania, în pofida creşterii exporturilor, ajutate de deprecierea euro, şi a profiturilor sănătoase.
Rezervele de cash ale companiilor europene nefinanciare s-au umflat la peste 1.100 miliarde de dolari, cu peste 40% peste nivelul din 2008, potrivit datelor Moody’s.
Experienţa americană cu QE nu ar trebui să fie deloc încurajatoare pentru BCE. Banii cu care Rezerva Federală americană a inundate pieţele au dus mai sus preţurile acţiunilor, dar companiile americane au folosit adesea creditele ieftine pentru a finanţa răscumpărări de acţiuni şi pentru a plăti dividende mai mari în loc să facă investiţii care să creeze locuri de muncă şi să le extindă afacerile.
Costul banilor
În Europa, companiile mari au emis recent obligaţiuni la dobânzi neglijabile. Spre exemplu, compania franceză de utilităţi Engie, fosta GDF Suez, a vândut în martie obligaţiuni cu cupon zero. Însă aceasta nu înseamnă că banii sunt gratuiţi. Câştigurile pe care acţionarii le cer companiilor listate sunt destul de ridicate, în parte din cauza incertitudinilor şi volatilităţii de pe pieţele financiare. Companiile listate se finanţează de obicei mai mult prin acţiuni decât prin obligaţiuni şi de aceea pentru ele costul capitalului nu a scăzut mult după trecerea crizei.
În schimb, companiile americane au inundate piaţa obligaţiunilor din zona euro, vânzând cantităţi record de datorii noi anul acesta. Analiştii şi investitorii spun că trendul va continua, probabil, într-un ritm rapid tot restul anului, notează The Wall Street Journal. Pe lunga listă cu companii americane care au trecut Atlanticul pentru a se finanţa în euro figurează Wells Fargo şi American Honda Finance, care au emis obligaţiuni în euro săptămâna trecută. Ele au strâns împreună două miliarde de euro.
În total, companiile americane au strând de pe pieţele de obligaţiuni din zona euro 54 de miliarde de euro de la începutul anului, potrivit firmei de informaţii Dealogic. Acesta este un nou record, iar suma este cu 40% mai mare decât cea înregistrată în 2014.
Companiile americane au o pondere de 22% în emisiunile din 2015 de obligaţiuni corporate denominate în euro, mai mult decât ponderea cumulată a companiilor franceze şi italiene. Anul trecut, contribuţia americanilor a fost de 12%.
Două perspective diferite
Kurt Bock, directorul executiv al grupului german BASF: „Banii ieftini nu încurajează mai mult o companie să investească. Ne orientăm cheltuielile în funcţie de perspectivele de creştere, iar în Europa perspectivele sunt modeste“.
Mario Draghi, preşedintele BCE: „Aş spune că politica noastră monetară de relaxare cantitativă a ajuns să se simtă şi în economie. Costurile de finanţare s-au dus în jos.“
