Aproximativ 20 de miliarde de euro în investiţii nemţeşti în Rusia şi peste 200 de miliarde de dolari în lichidităţi şi alte active ruseşti care hrănesc paradisurile fiscale din Cipru, Olanda şi Marea Britanie creează structura de rezistenţă a unei reţele a banilor care leagă Uniunea Europeană de Rusia.
În umbra acestei plase, şefii de stat şi de guvern din UE au început ieri un summit de două zile în care discută problema Ucrainei şi eventuale măsuri de coerciţie contra Moscovei, dar diplomaţii europeni au atenţionat că rezultatul discuţiilor va fi doar adăugarea câtorva nume pe o listă cu oficiali ruşi ameninţaţi cu restricţii de circulaţie şi îngheţarea activelor din străinătate şi nu sancţiuni economice şi financiare impuse Rusiei.
Reuniunea are loc în contextul în care premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a avertizat că Rusia nu se va mulţumi doar cu anexarea Crimeei, ci va încerca să provoace tensiuni în estul şi sudul ţării.
Mesajul care se poate desprinde din poziţiile oficiale ale statelor europene din ultimele zile este că anexarea Crimeei de către Rusia a fost acceptată în tăcere, a afirmat un diplomat european implicat în pregătirea summitului, citat de EurActiv.
Cele mai multe dintre statele membre ale UE par înclinate să treacă la al treilea nivel de sancţiuni – cele economice şi financiare – doar dacă forţele armate ruseşti trec la acţiune în părţile de est ale Ucrainei, a explicat diplomatul.
În schimb, liderii vor discuta despre ce ar trebui să fie declanşatorul următoarei runde de sancţiuni, care vor fi aceste pedepse şi cum se poate apăra UE de răzbunarea promisă de Moscova. Diplomatul a subliniat că Europa a pierdut războiul propagandistic cu Moscova. Cât despre posibilele reacţii ale Kremlinului în faţa răspunsului dat de Occident, acestea sunt descrise de Richard Quest, principalul corespondent al CNN pentru afaceri internaţionale: „Nu-mi pot înfrâna senzaţia că Moscova râde. Mare chestie, ne vor oferi câteva sancţiuni. Mergeţi cu trupele mai departe!“.
Unde îşi ţin ruşii banii
SUA şi UE au răspuns anexării cu forţa a Crimeei de către Rusia cu sancţiuni financiare contra a 21 de cetăţeni ruşi, inclusiv oficiali guvernamentali, consilieri ai preşedintelui Vladimir Putin şi alte persoane „responsabile cu subminarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a guvernului Ucrainei“, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Sancţiunile au ca ţintă activele personale, dar nu şi „companiile pe care aceştia le administrează în contul statului rus“.
Aceste active, reprezentând obligaţiuni, acţiuni şi alte instrumente financiare, au fost destul de uşor de identificat, notează CNBC.
Din activele de 500 de miliarde de dolari deţinute de ruşi în străinătate, două treimi sunt depozitate în doar trei paradisuri fiscale: Cipru, Olanda şi Insulele Virgine Britanice, un teritoriu aparţinând Regatului Unit, potrivit datelor Băncii Rusiei.
Cele trei ţări sunt paradisuri fiscale populare în rândul ruşilor încă de când a început exodul capitalului rusesc, în anii 2000.
Pe lângă evitarea taxelor, „plasele de siguranţă“ din străinătate sunt folosite de oligarhi şi de alte persoane bogate din Rusia pentru a-şi proteja averile doarece „sprijinul acordat de statul rus este slab pentru investitorii mici şi mijlocii“, se arată într-o analiză din 2011 a Vale Columbia Center pe tema investiţiilor internaţionale sustenabile.
Aceşti investitori au încasat un şoc puternic în urmă cu un an, când colapsul financiar din Cipru a adus restricţii severe privind retragerile de capital din bănci şi i-a lăsat pe mulţi investitori ruşi în imposibilitatea de a-şi folosi banii. O parte din ei şi-au mutat investiţiile în Insulele Virgine Britanice, care în primele trei trimestre ale anului trecut au văzut intrări de capital rusesc de 61 de miliarde de dolari.
În pofida restricţiilor, în Cipru au intrat active noi ruseşti de 7,5 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2013.
În aceeaşi perioadă, Austria s-a plasat pe locul trei la intrările de capital rusesc (intrări nete de 5,1 miliarde dolari).
Uneltele de sabotaj ale lui Putin, de la instigare la insurecţie la pretenţii financiare
După ce a anexat Crimeea la Rusia, preşedintele rus Vladimir Putin nu trebuie neapărat să invadeze restul Ucrainei pentru a îngenunchia această ţară. El are la dispoziţie unelte politice şi economice de sabotaj care ar putea fi la fel de eficiente, scrie Bloomberg.
Pentru subminarea noului guvern ucrainean, prooccidental, Putin îi poate instiga la insurecţie pe etnicii ruşi, poate dezlănţui un război cibernetic, poate impune restricţii în acordarea vizelor şi handicapa financiar Ucraina prin majorarea preţurilor gazelor naturale şi cerând rambursarea unor datorii de miliarde de dolari.
“Putin are mijloacele pentru a destabiliza grav Ucraina. Cu cât problemele şi agitaţia sunt mai mari, cu atât sunt mai mari şansele de a determina estul Ucrainei să se alipească la Rusia”, apreciază Fredrik Erixon, directorul Centrului European pentru Politică Economică Internaţională de la Bruxelles.
Eurasia Group, o organizaţie americană care analizează riscurile politice, apreciază la mai puţin de 50% probabilitatea unui conflict armat între Rusia şi Ucraina deoarece războiul ar atrage forţe neconvenţionale în lupta cu trupele ruseşti şi sancţiuni dure din partea Occidentului.
În schimb, armele economice şi politice sunt mai la îndemână. Rusia poate sista furnizarea de gaze naturale. De asemenea, Rusia a avertizat că ar putea cere Ucrainei rambursarea unor datorii de 20 de miliarde datând din vremurile sovietice. Rambursarea acestor bani ar depinde de “dărnicia” Occidentului, iar dacă aceştia ajută financiar Kievul finanţează de fapt Moscova. Ucraina mai are nevoie de 15 miliarde de dolari pentru a plăti datoria externă după ce investitorii şi-au retras fondurile.
Un eventual bailout din partea FMI şi UE ar veni în schimbul angajamentelor de reformă şi promisiunilor că vor fi implementate măsuri de austeritate care vor lovi gospodăriile la nivelul veniturilor.
“Dacă ţinta Rusiei este să facă nepopular actualul guvern, Moscova nu trebuie să facă eforturi prea mari în următorul an”, consideră Lilit Gevorgyan, analist la IHS Global Insight.
Restricţionarea acordării vizelor de intrare în Rusia i-ar afecta pe cei 2 milioane de ucraineni care locuiesc oficial acolo. Numărul real ar putea fi însă de 10 milioane, potrivit ambasadei Rusiei din Kiev.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014
