În acest weekend, cea mai mare şi mai de succes dintre ţările fost comuniste est-europene, Polonia, ar putea instala la putere euroscepticul partid Lege şi Justiţie, care ar lua locul Platformei Civice, formaţiune politică mult mai moderată. Asemeni celorlalte ţări membre ale UE, cu excepţia Marii Britanii şi Danemarcei, Polonia s-a angajat ca într-un final să adopte euro.
Cu partidul Lege şi Justiţie la putere, acest obiectiv ar avea puţine şanse de a fi realizat. De fapt, ar fi chiar scos de pe agendă.
Acest lucru contează. O monedă nu este atât de diferită faţă de o companie. Influenţa sa fie creşte, fie scade. Pierderea Poloniei ar conta mult mai mult decât un posibil Grexit. Dacă zona euro nu poate convinge economiile în plină dezvoltare din Europa de Est să i se alăture, atunci este greu de întrevăzut un viitor pe termen lung pentru aceasta.
Alegerile de pe 25 octombrie din Polonia ar putea avea drept rezultat instalarea partidului Lege şi Justiţie la putere. Partidul a câştigat deja o poziţie importantă în momentul în care candidatul său, Andrzej Duda, a câştigat alegerile prezidenţiale.
Lege şi Justiţie este conservator din perspectivă socială, suspicios în ceea ce priveşte UE şi ostil faţă de imigranţi. Pentru restul lumii, însă, victoria acestuia va însemna în principal faptul că Polonia va întoarce spatele euro.
Aderând la UE, ţările est-europene aderau tehnic şi la euro. Câteva din ţările mai mici au făcut deja acest pas. Totui, aceste ţări au o populaţie totală de numai 12 milioane de persoane.
Ţările mai mari, însă, Polonia, Ungaria şi Cehia, cu o populaţie combinată de 60 milioane de oameni, echivalează, luate împreună, cu Marea Britanie sau Franţa. Dacă acestea vor adera sau nu la euro va avea un impact major.
Pe fondul crizei din zona euro, şi problemelor din China, modernizarea constantă a Europei de Est este uşor trecută cu vederea. Aceste economii sunt asemenea unor broaşte şestoase, mai degrabă decât asemenea unor iepuri, dar, după cum toată lumea ştie, scrie MarketWatch, ţestoasele sunt cele care câştigă cursa în cele din urmă.
Chiar mai remarcabil, marile oraşe din regiune surclasează Europa Occidentală. Un studiu realizat de Institutul Bruegel relevă că Varşovia şi Praga sunt acum mai bogate decât Viena din punct de vedere al produsului intern per capita, cât şi mai bogate decât Roma, Lisabona şi Madrid.
Polonia în special se poziţionează drept o putere majoră în cadrul economiei europene. Aceasta ia faţa Spaniei şi ar putea deveni în curând mai importantă decât Italia şi poate chiar Franţa.
Dar Polonia nu pare că va adopta moneda euro.
Deşi actualul govern lua în considerare aderarea la euro, partidul Lege şi Justiţie instituie atât de multe bariere, încât obiectivul va deveni imposibil de realizat. Preşedintele Duda a insistat că dacă Polonia ar fi să adopte vreodată euro ar trebui organizat un referendum mai întâi, şi, după cum ştim, de câte ori are loc vreun vot, euro iese învins, scrie MarketWatch.
Duda a insistat de asemenea că euro nu poate fi adoptat până când salariile din Polonia nu vor fi cel puţin egale cu cele din Germania. Din moment ce câştigul mediu din Polonia se ridică la 689 de euro pe lună, comparativ cu 2.598 euro în Germania, acest lucru nu are şanse să se întâmple în viitorul apropiat.
Să nu ne mai agităm cu privire la un posibil Grexit, scrie MarketWatch. Într-un final, dacă Grecia este sau nu în zona euro contează pentru greci, dar nu pentru restul Europei. Cu 11 milioane de locuitori şi puţine industrii importante, Grecia reprezintă doar 2% din producţia totală a zonei. Dacă, sau mai degrabă când, Grecia va ieşi, zona euro va supravieţui.
Acest lucru nu este adevărat în cazul Polonia, sau Ungariei, sau Cehiei.
