Ani intregi, Wolfgang Flottl, manager de fonduri de hedging, s-a bucurat de un stil de viata la care numai cei mai buni din acest sector au acces. Si-a creat o colectie de arta incluzand lucrari semnate de Van Gogh, Picasso si Cezanne. S-a casatorit cu Anne Eisenhower, nepoata unui fost presedinte american.
Recent insa, omul de afaceri de origine austriaca a aparut drept una dintre cele mai neobisnuite victime ale colapsului Refco, o firma de brokeraj din domeniul marfurilor si derivatelor din Chicago, scrie Wall Street Journal.
Ancheta privitoare la prabusirea acestei firmei a condus la sfarsitul anului 2005 catre o banca austriaca mai putin cunoscuta, Bawag, care facea afaceri cu Refco.
Flottl, fiu al fostului CEO al Bawag, era unul dintre cei mai de seama clienti ai bancii. Procurorii austrieci spun ca au descoperit ca investitiile in fonduri de hedging ale lui Flottl au incetat sa mai genereze profit cu opt ani in urma, in urma acestui fapt Bawag inregistrand pierderi de peste 1 miliard de dolari. Insa banca a ascuns aceste pierderi auditorilor timp de sapte ani printr-o serie complexa de tranzactii in care a fost implicata Refco, spun procurorii.
Toata aceasta poveste arata ce se poate intampla cand un important client al unei banci are probleme, controlul asupra riscurilor nu mai functioneaza, iar directorii bancii respective ezita sa renunte la clientul respectiv. In esenta, Bawag a pariat dublu pe Flottl, pierzand si mai multi bani in incercarea de a recupera pierderi initiale.
Anchetatorii l-au adus pe Flottl intr-un birou guvernamental din Viena si l-au interogat zile intregi. In octombrie anul trecut, acestia l-au acuzat pe Flottl si pe alti fosti directori Bawag de deturnare de fonduri in legatura cu finantarile obtinute din partea Bawag.
Flottl, care a refuzat sa comenteze, a declarat procurorilor ca nu a comis niciun fel de ilegalitate. Noul CEO al Bawag spune ca in prezent banca incearca sa stranga 1,4 miliarde de dolari, suma pe care Flottl i-o datoreaza. Flottl, care continua sa-si petreaca cea mai mare parte a timpului in New York, s-a despartit de o mare parte din pretioasele sale lucrari de arta, conform autoritatilor austriece. Acesta a spus procurorilor ca averea sa este in prezent constituita din locuinta din Manhattan si 500.000 de euro. El si Bawag se lupta pentru o proprietate din Bermuda.
Bawag nu a inceput ca banca pentru cei bogati. Aceasta a fost creata in 1992 de catre sindicate pentru a deservi chelneri si tamplari. A fuzionat cu o alta banca austriaca importanta si detine acum 150 de filiale.
Flottl, al carui tata a devenit CEO al Bawag in 1972, a urmat dreptul la Viena, a absolvit Harvard Business School in 1981. In 1998, cu mult inainte de boom-ul fondurilor de hedging, acesta isi crease propriul fond, Belforte Group. Asemeni multor manageri de fonduri de hedging, Flottl punea mare pret pe discretie, operand printr-o serie de companii pe care le crease sub diferite nume, conform unui audit realizat in 1994 de banca centrala austriaca.
Niciodata nu dezvaluia angajatilor de unde proveneau banii pe care-i investea. Anchetatorii austrieci sustin ca cea mai mare parte a banilor provenea de la Bawag.
Numele lui Flottl a inceput sa apara in ziare, iar curand Anne Eisenhower a fost vazuta la bratul sau. Cei doi s-au casatorit in 1998. Conform lui Stephan Bullard, un agent de presa angajat de Flottl pentru a-l ajuta sa se invarta prin cercurile sociale si filantropice din New York, putini erau cei care stiau cu exactitate cu ce se ocupa Flottl.
Flottl a inceput sa stranga lucrari de arta foarte scumpe. In anii '90 acesta a cumparat cel putin 79 de lucrari de pictura. Sotheby's Holdings Inc. l-a ajutat sa-si finanteze achizitiile printr-o linie de credit de 244 milioane de dolari, conform unui audit realizat anul trecut de banca centrala austriaca. Creditul a fost rambursat in acelasi an.
Firma sa de investitii realiza volume mari de tranzactii cu actiuni si datorii ale pietelor emergente. Flottl a realizat o multime de tranzactii cu marfuri prin intermediul Refco, pe atunci unul dintre cei mai mari jucatori din sector si a ajuns
sa-l cunoasca pe presedintele acestei companii, Thomas Dittmer. Flottl a contribuit la cimentarea relatiei dintre Refco si Bawag.
In 1994, auditori din cadrul bancii centrale austriece au descoperit ca de-a lungul anilor Bawag acordase imprumuturi de 2 miliarde de dolari unor diferite entitati din Caraibe despre care nu detinea prea multe informatii. In cazul tuturor acestor entitati, numele lui Flottl aparea de cate ori se specifica pozitia de director. Auditorii au ajuns la concluzia ca legea fusese incalcata si a cerut Bawag sa-si inaspreasca procedurile de audit. Flottl a platit imprumuturile, insa in urma unor rapoarte media in care numele lui era legat de controlul intern slabit al Bawag, tatal acestuia a demisionat din pozitia de CEO al bancii. Succesorul acestuia, Helmut Elsner, a promis ca viitoarele tranzactii ale bancii cu tanarul Flottl vor fi conforme cu standardele bancare.
Elsner avea mari ambitii privitoare la viitorul bancii. In 1995, la un an dupa ce catsigurile bancii scazusera cu 12,5%, acesta i-a "telefonat lui Flottl cerandu-i sa-si reia tranzactiile cu banca pentru ca aceasta sa-si imbunatateasca marjele de profit," a declarat mai tarziu Elsner procurorilor. Elsner a asigurat boardul Bawag ca banii bancii sunt in siguranta. Bawag a fost de acord sa-i imprumute bani lui Flottl pe care acesta sa-i investeasca prin fondul sau de hedging. Imprumuturile nu erau securizate, ceea ce a atras banca fiind faptul ca Flottl urma sa plateasca dobanzi mai mari decat plateau clientii din Austria, a declarat Elsner procurorilor.
De la sfarsitul lui 1995, Bawag a acordat imprumuturi de milioane de dolari unor entitati controlate de Flottl. In vara anului 1998, pe fondul unor piete volatile, Flottl a pariat o suma mare pe o viitoare scadere a yenului in raport cu dolarul. Insa acest lucru nu s-a intamplat.
In urma deteriorarii pozitiilor sale de trading, Flottl a pierdut aproximativ 759 milioane de dolari, dintre care aproximativ 640 milioane de dolari erau imprumutati de la Bawag.
Elsner a declarat procurorilor ca incepuse sa se teama ca pierderile Bawag urmau sa fie descoperite. Bawag i-a mai acordat lui Flottl un imprumut de 90 milioane de dolari.
"Am discutat in cadrul unei intruniri a boardului si am decis ca situatia nu putea sa devina publica. In acest scop, Bawag trebuia sa asigure supravietuirea lui Flottl din punct de vedere economic," a declarat Elsner.
Pentru a-si plati datoriile catre Bawag, Flottl a inceput sa-si vanda din lucrarile de arta detinute.
In timp ce incerca sa controleze efectul pierderilor suferite de Flottl asupra bancii, Elsner finaliza de asemenea un acord cu Refco privitor la crearea unui joint-venture. In 1999, Bawag a preluat un pachet de 10% din Refco, pe care l-a vandut in 2004.
Elsner era hotarat sa recupereze pierderile cauzate de Flottl. Inca o data, acesta a decis ca Flottl putea fi de ajutor. In 2000, Bawag i-a imprumutat acestuia inca 350 de milioane de euro cu conditia ca acesta sa-si imparta profiturile cu banca.
Flottl a pariat din nou pe yen, pana in decembrie 2000 pierzand aproape toti banii. Mai tarziu, cei doi intalnindu-se in Londra, Elsner a pus capat oricarei relatii de afaceri cu Flottl.
Bawag incerca sa gaseasca o cale de a-si ascunde permanent pierderile, au concluzionat mai tarziu auditorii bancii centrale austriece. Rezultatul: o serie complexa de tranzactii avand drept efect transformarea creditelor nerambursate de Flottl intr-un activ ce aparea in bilantul contabil al bancii ca avand o valoare mult mai mare.
Schema este descrisa in cadrul unei intelegeri incheiate anul trecut de Bawag cu organismul de reglementare a pietei de capital din SUA (SEC) si ministerul american de justitie: Bawag a vandut obligatiuni unui fond din Insulele Virgine pentru 364 milioane de euro, suma ce echivala in mare cu pierderea suferita de banca in urma cele mai recente tranzactii incheiate cu Flottl. Insa tranzactia nu era una reala: Bawag a transferat simultan aceeasi suma fondului si a preluat un pachet majoritar din actiunile sale. Actiunile detinute de Bawag in cadrul fondului erau incluse intr-un cont Refco. Contul era evaluat la 495-514 milioane de euro in cadrul bilantului contabil al bancii.
Detalii privitoare la pierderile lui Flottl nu au aparut timp de inca cinci ani. Un caz separat privitor la Refco a scos la iveala solutia gasita de Bawag pentru a ascunde pierderile lui Flottl. Catre sfarsitul anilor '90 si Refco se confrunta cu pierderi generate de tranzactii derulate de clienti. CEO-ul companiei de atunci, Phillip R. Bennett, a incercat sa ascunda aceste pierderi recurgand la o schema complexa de tranzactii. Bawag a participat la unele dintre aceste tranzactii.
In octombrie 2005 a fost descoperit planul lui Bennett, Refco depunand in cele din urma o cerere de protectie impotriva falimentului. Cei care anchetau colapsul Refco au inceput sa descopere detalii privitoare la schema prin care Bawag a ascuns pierderile lui Flottl.
In septembrie 2006, politia franceza l-a arestat pe Elsner la resedinta sa din sudul Frantei. Procurorii austrieci l-au acuzat pe Elsner de deturnare de fonduri si frauda si pe Flottl de deturnare de fonduri. Acestia spun ca cei doi si alti cinci s-au implicat in tranzactii ce au costat banca 1,4 miliarde de euro in incercarea de a-si salva slujbele si reputatia. Elsner s-a plans mai tarziu ca are probleme cu inima si a fost spitalizat. Avocatul sau sustine ca acesta este nevinovat.
Procurorii din Austria spun ca pregatesc acum o a doua runda de acuzatii in cazul Bawag-Refco.
Luna trecuta, un judecator federal american a aprobat planul de faliment al Refco, ceea ce a ramas din firma urmand a fi desfiintat. Pe 14 decembrie, Bawag a fost de acord sa fie vanduta catre Cerberus Capital Management LP, o firma americana de investitii, in schimbul sumei de 3,2 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
