Sectorul afacerilor este unul global. Trebuie sa fie astfel, toate reclamele companiilor din domeniul computerelor sustin acest lucru. Daca nu poti colabora fara efort cu colegii din Ulan Bator la ora 2 intr-o dimineata de sambata, atunci nu esti un jucator adevarat. Aceasta imagine este cultivata si de catre contabili si bancheri. Totusi, multi reprezentanti ai unuia dintre cele mai influente grupuri din sectorul companiilor ce ofera consultanta in domeniul afacerilor nu sunt, in mod traditional, de acord cu acest lucru: avocatii.
Comparativ cu lumea polarizata a firmelor de contabilitate, lumea firmelor de avocatura este una diversificata. Firmele de avocatura, adesea extrem de mandre de independenta lor, supunandu-se in acelasi timp unor reglementari diferite in functie de tara, nu urmaresc strategia imbratisata de firmele de contabilitate, strategie ce vizeaza globalizarea si angajarea unui numar foarte mare de profesionisti.
Insa, pe masura ce operatiunile internationale ale clientilor lor se extind, multe dintre cele mai importante firme de avocatura sunt decise sa se dezvolte in acelasi ritm. Astfel, s-a lansat o adevarata cursa in care fiecare dintre aceste firme incearca sa devina membra a unei elite globale in curs de formare. Intrebarea este: cum se poate atinge acest tel?
America, tara avocatilor
Topul celor mai mari 100 de astfel de firme din punct de vedere al veniturilor ne arata ca 81 dintre acestea provin din Statele Unite, chiar daca multe dintre ele si-au dezvoltat de acum operatiuni internationale. Din rest, 15 provin din Marea Britanie, iar numai trei sunt originare din Australia si una din Canada.
Tom Freeman, editor al revistei Legal Business, spune ca exista trei tipuri distincte de strategii urmate de principalele firme de avocatura in drumul catre globalizare: "o strategie caracterizata de sentimentul capacitatii, una caracterizata de un sentiment de prudenta si una dominata de rabdare".
"Membrele grupului ce urmeaza primul tip de strategie cred ca in decurs de 10 ani va exista un numar determinat de firme globale, si sunt hotarate sa se numere printre acestea," explica Freeman. "Grupul de firme ce promoveaza al doilea tip de strategie este uimit de hotararea cu care unele firme fac investitii substantiale, de cele mai multe ori foarte riscante, pe plan extern. Firmele din acest grup spera ca lumea sa ramana un loc interesant, in care companiile ce ofera servicii de consultanta in domeniul juridic sa fie selectate pe baza meritelor, si nu ubicuitatii."
"Iar la mijloc se afla cei inarmati cu rabdare, ce-si protejeaza investitiile. Firmele din acest grup au efectuat investitii pe plan global ce le separa de grupul firmelor prudente, insa pe o scara mult mai modesta comparativ cu firmele din primul grup".
Cucereste!
Primul model este exemplificat de abordarea expand-and-acquire adoptata de cele mai importante cinci firme de avocatura din Marea Britanie. Cu o piata interna mai restransa comparativ cu cea a companiilor rivale din Statele Unite, Clifford Chance, Linklaters, Freshfields Bruckhaus Deringer si Allen & Overy au abordat pietele exterioare, acumuland un numar impresionant de avocati si reprezentante in Europa si Asia.
Clifford Chase a obtinut un avantaj timpuriu in urma preluarii firmei newyorkeze Rogers & Wells si a celei germane Volhard Weber & Axter in anul 200, devenind astfel cea mai mare firma din acest domeniu din punct de vedere al veniturilor. Firmele rivale si-au exprimat insa imediat indoielile cu privire la calitatea partenerei americae, privind cu satisfactie cum Clifford Chance depune mari eforturi in scopul integrarii acesteia, fiind afectata de o grava alterare a moralului angajatilor sai, cat si de plecarea a peste 15 din cei mai profitabili parteneri ai sai.
Clifford Chance recunoaste ca fuziunea sa transatlantica nu i-a oferit tot ce a sperat sa obtina, insistand insa ca aceasta a creat o platforma pe baza careia isi poate cladi operatiunile globale. Peter Cornell, global managing partner, spune: "Am fost constienti de acest lucru de la bun inceput. A fost creata o platforma extraordinara pe baza careia ne putem cladi operatiunile globale".
Un grup de firme americane dispun de o retea destul de extinsa de servicii internationale, insa companiile rivale insista ca acestea nu pot fi inca incluse in "elita". White & Chase dispune de reprezentante in 25 de tari, in timp ce Baker & McKenzie, cu 33 de reprezentante internationale, a fost prima ce s-a autocaracterizat drept o firma cu adevarat globala.
Rabda!
Al doilea grup de firme, cele inarmate cu rabdare, este consitutit in cea mai mare parte din firme americane, ai caror parteneri resping din start orice sugestie legata de incheierea unui fuziuni. Firme ca Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom, insista ca fuziunile dilueaza calitatea serviciilor pe care le ofera o firma. Skadden, ce, asemenea altor firme ca Shearman & Sterling, prefera sa recruteze avocati mai degraba decat firme intregi de avocatura, a devenit cea mai mare firma americana din punct de vedere al personalului ce utilizeaza in acelasi timp un model de crestere mai lenta. Totusi, numarul sau de avocati, de peste 1.600, este inca mai mic, comparativ cu cei 3.600 de avocati ai firmei Clifford Chance.
Bob Sheehan, partener in cadrul firmei, insista asupra faptului ca nu are nici un interes ca firma sa devina cea mai mare firma de avocatura din lume sau una care sa exceleze in toate domeniile. In schimb, acesta doreste ca firma sa devina cea mai mare din lume pe segmentul M&A.
David Heleniak, partener in cadrul Shearman & Sterling, este de acord cu faptul ca este important ca o firma sa detina operatiuni in marile centre financiare, insa "nu este nevoie sa fii cea mai mare firma pentru a fi cea mai buna".
Stai in banca ta!
Apoi, vin firmele din aceeasi categorie, in mare parte din Statele Unite, incluzand insa si cea mai profitabila firma din Marea Britanie, Slaughter and May, ce cred ca pot ramane in cadrul elitei fara a dori sa devina globale sau sa-si puna in pericol integritatea sau calitatea parteneriatelor. Avand relatii stranse cu cele mai puternice institutii financiare din New York, cea mai mare parte a acestor firme dispun de un numar restrans de avocati ce lucreaza in afara orasului.
Bob Joffe, partener in cadrul Cravath, Swaine & Moore, ce crede in promovarea exclusiva a propriilor avocati, spune ca "in mod inevitabil" calitatea serviciilor este "sacrificata" in momentul in care firmele sunt obligate sa preia avocati din exterior. "Pentru a creste, trebuie sa fuzionezi sau sa preiei avocati din exterior," spune el. "Ultima data cand am recurs la angajari din exterior a fost in anul 1943 si am putea lua in considerare o masura similara peste inca aproximativ 60 de ani".
Acesta spune ca Cravath nu are nevoie sa se extinda din moment ce clientii sai sunt cumparatori sofisticati capabili sa angajeze cei mai buni avocati din alte tari la fel de necesare.
Aceasta abordare a firmelor americane pare sa genereze o perspectiva de crestere a profiturilor. Partenerii din cadrul Skadden au castigat in medie 1,07 milioane de lire sterline anul trecut, comparativ cu un castig mediu de 734.000 de lire sterline inregistrat de partenerii Linklaters si de 639.000 de lire sterline in cazul Chance. In timp ce Marea Britanie dispune de sase din cele mai mari 10 firme de avocatura din punct de vedere al volumului de angajati, nici una dintre acestea nu este inclusa in top 10 din punct de vedere al profitului pe partener. Pentru ca orice strategie globala sa functioneze, totusi, firmele vor trebui sa desfasoare deja operatiuni solide atat in New York, cat si in Londra. Iar acest lucru nu este usor in cazul firmelor americane, care mai au inca multe de facut pentru a-si face prezenta simtita in Londra. Firmele din Statele Unite sunt in general in urma rivalelor britanice din punct de vedere al extinderii operatiunilor pe care le desfasoara in Europa si Asia. Totusi, acestea fac progrese.
Diferentele de gandire
Firmelor britanice le este mult mai greu sa se lanseze in New York, cea mai dificila piata din lume in ceea ce priveste acest sector. O strategie ce ar avea in vedere fuziuni ar putea parea singura solutie realista de a patrunde pe aceasta piata, insa firmele britanice sunt atat de mari, incat potentialii parteneri americani se tem ca ar putea pierde controlul in eventualitatea constituirii unei fuziuni. Totusi, mult mai problematice sunt diferentele considerabile ce tin de compensatii, diferente ce limiteaza capacitatea firmelor britanice de a atrage parteneri americani.
Firmele britanice sunt legate de sistemul de castiguri conform caruia partenerii sunt platiti in functie de vechimea lor in cadrul firmei. Avocatii americani tind sa considere acest sistem dezavantajos comparativ cu stilul new-yorkez in care esti platit in functie de realizari.
Clifford Chance s-a confruntat cu astfel de dificultati, fiind obligata sa acorde partenerilor sai americani salarii peste nivelul practicat de aceasta.
O fuziune dintre o firma britanica si una americana ar schimba situatia in mod fundamental, obligand probabil companiile rivale sa-si revizuiasca planurile de afaceri. Totusi, se pare ca acest lucru nu se va intampla prea curand.
"Parerea unanima este ca numai cateva firme globale de avocatura se vor dezvolta," concluzioneaza Freeman. "A urma strategiile de crestere tipice bancilor si firmelor de contabilitate este un lucru. A proteja profiturile considerabile si stabilitatea generata de parteneriate in timp ce urmaresti o astfel de strategie este un aspect cu totul diferit".
catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
