Aderarea la spaţiul Schengen ar fi un succes politic şi diplomatic în România, dar nu ar aduce avantaje economice imediate din cauza infrastructurii rutiere proaste şi a deschiderii limitate a economiei, se arată într-o analiză a grupului bancar austriac Erste.
Premierul Ponta cere Uniunii Europene ca România să fie primită în spaţiul Schengen în schimbul primirii de azilanţi. Preşedintele Iohannis susţine că faptul că România nu face parte din acest spaţiu de circulaţie liberă a avantajat-o în cazul valului de imigranţi.
Problema valurilor de refugiaţi care forţează graniţele Uniunii Europene şi încearcă să ajungă în ţările bogate din Uniune a readus în centrul dezbaterilor publice şi politice subiectul Schengen, zona de circulaţie liberă în Europa din care fac parte state vecine României precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, dar nu şi România. O analiză a Erste trage un semnal de alarmă asupra a ceea ce ar însemna pentru ţările din regiune care se învecinează cu sau care fac parte din această zonă de circulaţie liberă restricţionarea libertăţii de mişcare, în condiţiile în care spaţiul Schengen facilitează schimburile comerciale şi turismul în interiorul UE. În ceea ce priveşte România, concluzia Erste este simplă. Aderarea la spaţiul Schengen ar fi un succes politic, dar nu şi unul imediat din punct de vedere economic.
„Calitatea slabă a infrastructurii rutiere rămâne o problemă pentru transportatorii români, iar înlăturarea controalelor de la graniţe nu ar schimba imaginea de ansamblu. În acelaşi timp, deschiderea economiei româneşti definită ca ponderea exporturilor şi importurilor în PIB este mai redusă decât în alte state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce face ca România să fie mai puţin afectată de faptul că nu este membru al spaţiului Schengen“, scriu analiştii de la Erste.
A face naveta zilnic în alte ţări nu este ceva frecvent în România din cauza distanţelor lungi şi a oportunităţilor limitate de a avea un loc de muncă în ţările vecine, notează analişti.
Însă situaţia este diferită în aceste ţări vecine. Economii orientate spre export precum Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia au beneficiat puternic din faprul că au fost incluse în spaţiul Schengen, care le-a permis să facă schimburi comerciale cu principalii parteneri din UE practice fără bariere.
„Reintroducerea controalelor la graniţe poate provoca întârzieri grave ale transporturilor, ceea c ear putea avea impact negativ asupra unor industrii precum cea auto şi a turismului, care depind de livrările făcute la timp. Zonele de graniţpă ar fi, de asemenea, perturbate, deoarece tranzitul graniţei cu maşina de acasă la locul de muncă s-ar complica“, scriu analiştii Erste.
