Mai mult de atât, o mare parte din specialişti spun căîncercarea de a rezolva problemele prin intermediul ajutoarelor deurgenţă precum cele primite de Grecia şi Irlanda amânăinevitabilul. În loc să-şi sacrifice în continuare economia printăierile drastice de cheltuieli bugetare, specialiştii atragatenţia guvernelor că ar trebui să înceapă imediat discuţiiledespre restructurarea datoriilor cu deţinătorii de obligaţiuni şisă-i oblige să accepte să piardă o parte din bani, ceea ce arînsemna însă generarea unei panici printre investitori?, scrie TheNew York Times.
Mai mulţi economişti dezbat faptul că o restructurare organizatăa datoriilor, care ar reduce cantitatea de bani datoraţi de ţărileaflate în dificultate, combinată cu un pachet de salvare, ar puteaduce mai repede la o relansare economică şi astfel s-ar evitaconsecinţele intrării în incapacitate de plată.
Este mult mai uşor să propui soluţii decât să iei decizii carear putea influenţa viitorul economic al mai multor ţări.
O decizie dificilă
"Pe timp de criză, strategii sunt mereu puşi în aceeaşi situaţiedificilă când vine vorba de restructurare, iar deciziile pe caretrebuie să le ia în realitate sunt întotdeauna extrem de grele", adeclarat Robert Rubin, fost secretar al Trezoreriei SUA, care atrăit o astfel de experienţă în 1994, când a aranjat acordarea unuiîmprumut de 47 de miliarde de dolari pentru guvernul mexican aflatpe punctul de a intra în incapacitate de plată.
"Impunerea unei pierderi deţinătorilor de obligaţiuni va ducemai departe la îngreunarea sau chiar imposibilitatea accesului pepiaţă pentru o perioadă îndelungată de timp şi poate crea, deasemenea, efecte de contagiune", a adăugat Rubin.
Cancelarul german Angela Merkel, cu sprijinul preşedinteluifrancez Nicolas Sarkozy, a încercat să convingă alţi liderieuropeni că deţinătorii de obligaţiuni ar trebui să accepte o partedin riscurile apărute în urma unor viitoare bailout-uri, adică săpiardă o parte din banii investiţi.
Pentru că afirmaţia sa a creat o tensiune mare pe pieţe, Merkela fost nevoită să bată în retragere, dar ideea sa a fost luată înconsiderare în dezbaterea privind metodele rezolvării crizeieconomice din Europa, în condiţiile în care atenţia investitorilorse îndreaptă spre Portugalia şi Spania.
Exemplul Argentinei şi al Rusiei
Cei care susţin acest mecanism declară că Argentina şi Rusiaşi-au relansat economia după restructurarea datoriilor în 2002,respectiv 1998. Atunci cele două ţări nu şi-au mai putut plătidatoriile externe, dar cu ajutorul devalorizării monedelor aureuşit să iasă din criză.
Chiar şi aşa, orice discuţie cu privire la un posibil default -sau restructurarea datoriei, termen preferat de bancheri şitehnocraţi - este inacceptabilă în state precum Grecia şi Irlanda.Liderii acestor ţări se tem că vor fi puşi la colţ de investitorişi nu vor mai avea acces la pieţele de capital.
Spre deosebire de Argentina şi Rusia, Irlanda şi alte ţări cuprobleme economice, care folosesc euro, nu au cum să îşidevalorizeze moneda şi prin urmare nu dispun de instrumentulnecesar ieşirii din criză prin îmbunătăţirea competitivităţii şicreşterea exporturilor.
În Irlanda, care are o datorie externă de zece ori mai maredecât economia şi bănci într-o stare atât de proastă încât auafectat gradul de solvabilitate al ţării, există puţină simpatiepentru cei care au împrumutat instituţiile financiare.
"Cei care au împrumutat băncile irlandeze ar trebui să suporteconsecinţele", spune Peter Mathews, consultant financiar înDublin.
El estimează că dacă deţinătorii de obligaţiuni ar accepta opierdere de 18 mld. euro pentru împrumuturile acordate băncilorirlandeze, atunci statul ar face o economie de 15 mld. euro.Aceasta este exact suma pe care guvernul intenţionează să o obţinăîn următorii patru ani de la cetăţeni prin reducerea cheltuielilorşi mărirea taxelor, aceste măsuri urmărind reducerea deficituluibugetar la 3% din PIB, de la 32%, cât se aşteaptă să ajungă înacest an.
Scapă Irlanda şi Grecia de restructurare?
"Irlanda şi Grecia nu vor scăpa de restructurarea datoriilor",crede Kenneth Rogoff, profesor la Harvard şi fost economist la FMI,în perioada în care Argentina a intrat în default.
El subliniază faptul că board-ul Fondului Monetar Internaţional,care are autoritate să aprobe ajutoarele financiare internaţionale,este controlat de ţări precum SUA, Marea Britanie, Germania şiFranţa, ale căror bănci ar pierde cel mai mult în astfel decazuri.
"FMI nu va spune nimănui: «Vă dăm banii, dar trebuie sărestructuraţi»", a continuat el. "Restructurarea se face doar încazul unui program care eşuează."
În contrast cu situaţia Argentinei, Grecia şi Irlanda audeficite bugetare mari, ceea ce înseamnă că aceste ţări cheltuiescmai mult decât câştigă din taxe, chiar şi dacă sunt exclusecheltuielile cu dobânzile.
Aşadar, renunţarea la plata obligaţiilor financiare nu vaelimina nevoia de bani, care va deveni din ce în ce mai acutăpentru că în cazul incapacităţii de plată Grecia şi Irlanda nu vormai avea acces la pieţele internaţionale de capital.
În zona euro, datorii suverane aparţinând Greciei, Irlandei,Spaniei şi Portugaliei ce depăşesc 2.000 de miliarde de euro suntdeţinute de băncile din Germania, Franţa şi Marea Britanie, iar încazul Greciei, de băncile locale şi fondurile de pensii.
Drept urmare, repercusiunile intrării în incapacitate de platăvor fi resimţite de către investitorii din toată Europa şi ar puteadeclanşa o panică sistemică odată ce băncile de pe continent se vortrezi cu pierderi mari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
