Criza datoriilor din Europa a revenit exact la problema care amarcat începutul său, în urmă cu un an: cum poate fi salvat statulgrec de la insolvenţă, pentru că ajutorul financiar de 110 miliardede euro acordat Greciei păre să nu aibă efectele aşteptate, scrieThe Wall Street Journal.
Grecia a rămas cu mult în urmă în ceea ce priveşte reducereadeficitului bugetar, fiind aşteptată a avea nevoie de finanţaresuplimentară în valoare de aproape 30 de miliarde de euro anulviitor, potrivit oficialilor zonei euro.
Dependenţa în creştere a ţării de susţinere din partea altorstate membre ale zonei euro a generat semne de întrebare dacăGrecia nu ar trebui să discute cu creditorii săi privaţi pemarginea prelungirii maturităţii obligaţiunilor sale, un pas pecare Germania îl susţine discret, dar pe care alte ţări îl respingtemându-se de posibilele efecte de negative asupra euro.
Miniştrii de finanţe din zona euro care se vor întruni înBruxelles la începutul săptămânii viitoare sunt aşteptaţi să ia îndiscuţie datoriile Greciei, ce se ridică la 328 mld. euro, nevoiaacesteia de susţinere suplimentară şi cererea sa de timpsuplimentar pentru atingerea ţintelor fiscale. Este posibil ca unacord privitor la aceste probleme să nu fie încheiat mai devreme decâteva luni, avertizează participanţii la discuţii.
La sfârşitul săptămânii trecute, publicaţia germană SpiegelOnline anunţa că Grecia ar putea lua în considerare părăsirea zoneieuro, trimiţând moneda euro într-un declin accentuat. Aceastaatingea vineri 1,4311 unităţi în raport cu dolarul, cel mai scăzutnivel din 19 aprilie încoace. Ieri însă, euro a avansat în raportcu dolarul pe fondul speculaţiilor că criza datoriilor din regiunenu va opri Banca Centrală Europeană de la a majora ratele dobânzii.Euro avansase ieri până la închiederea ediţiei cu 0,5%, până la1,4385 unităţi în raport cu dolarul. Bursele din Europa scădeau lamijlocul şedinţei de tranzacţionare, investitorii fiind nervoşi dincauza incertitudinii ce planează asupra Greciei.
Guvernul grec a negat orice intenţie de părăsire a zonei euro.Deşi unii analişti şi politicieni au sugerat retragerea Greciei,majoritatea economiştilor şi practic toţi strategii europeni de topspun că orice monedă nouă a Greciei ar scădea pronunţat, ar duce laprăbuşirea sistemului bancar şi statului grec şi ar declanşa o nouăcriză bancară în întreaga Europă.
În cadrul reuniunii informale din Luxemburg de weekendultrecut, ministrul grec de finanţe George Papaconstantinou adeclarat că guvernul său ar putea avea nevoie de mai mult timp,până în 2016 şi nu 2014, pentru a-şi reduce deficitul la 3% dinPIB.
Alte ţări, în special Germania, privesc cererea Greciei pentrutimp suplimentar cu scepticism. Totuşi, aceeaşi Germanie a semnalatîn ultimele luni că ţările care au acceptat pachete de susţinerefinanciară pot câştiga unele concesii financiare dacă oferă ceva înschimb, cum ar fi reforme mai dramatice.
Participanţii la reuniunea din weekend au admis faptul că Grecianu se va putea întoarce pe pieţele de obligaţiuni anul viitor dupăcum se plănuia, acest lucru însemnând că ţara va avea nevoie deîncă aproape 30 de miliarde de euro din fondurile de bailout alezonei euro.
Oficialii germani au susţinut că orice finanţare suplimentară artrebui să facă parte dintr-un pachet de măsuri noi, incluzândschimbări mai ambiţioase din partea Atenei şi discuţii cudeţinătorii de obligaţiuni greceşti privitoare la prelungireamaturităţilor titlurilor. Majoritatea strategilor din zona euro seopun în continuare oricărei forme de restructurare a datoriilorGreciei.
Complicând situaţia generală în care se află Europa, un ministruirlandez a declarat că orice concesii acordate Atenei ar trebui săînsemne condiţii mai bune şi pentru Dublin, care în noiembrie aluat un ajutor extern de 67,5 mld. euro, potrivit agenţiei de ştiriThomson Reuters.
Ministrul irlandez al energiei Pat Rabbitte a declarat că ardori să vadă o restructurare a împrumuturilor de urgenţă acordateIrlandei. "Sincer, rata dobânzii percepută Irlandei trebuieredusă şi, în opinia mea, datoria trebuie de asemenearestructurată, însă aceasta este o altă discuţie."
Grecia ar trebui să renunţe la acordul cu UE ŞI FMI,spun o treime din greci
O treime dintre greci consideră că guvernul ar trebui să renunţela acordul convenit anul trecut cu FMI şi UE, prin care Atena s-aangajat să implementeze măsuri drastice de austeritate, scrie AFP.Astfel, 33,3% dintre greci vor ca guvernul să renunţe la acordulUE/FMI "pentru că acesta nu duce nicăieri" şi pentru că împingeeconomia într-o spirală a recesiunii, se arată într-un studiu lacare au participat 1.000 de persoane, publicat de ziarul Ethnos.Aproape 46% dintre repondenţi apreciază că Atena ar trebui sărenegocieze condiţiile planului de salvare. Programul deausteritate, care prevede reduceri ale cheltuielilor sociale şimajorări de impozite, a dus la o scădere a activităţii economicemult mai mare decât s-a anticipat. BogdanCojocaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
