În 2021, Ungaria a fost campioana regională la ajutoare de stat şi, dacă de pe podium ar fi exclusă Malta, o economie foarte mică şi atipică, ar fi chiar liderul Uniunii Europene. România ar fi undeva la mijloc, pe locul 13, iar Polonia cu două trepte mai în spate. Este vorba de ajutoare de stat raportate la PIB. În cazul Ungariei, indicatorul se apropie de 3,5% din PIB, iar în cazul României este puţin peste 2% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene.
Dar 2021 a fost un an de pandemie, în care ajutoarele de stat au explodat mai peste tot în UE şi o bună parte din ele au fost reprezentate de măsuri şi acţiuni temporare care au avut ca scop atenuarea şocurilor crizei. Chiar şi aşa, 2020 şi 2021, tot an de pandemie, sunt printre puţinii ani din ultimul deceniu în care România s-a apropiat de Ungaria la ajutoare de stat ca sumă. În perioada 2011-2019, vârful pentru Ungaria a fost 2017, cu cheltuielile apropiindu-se de pragul de patru miliarde de euro.
Pentru România, punctul de vârf a fost 2015, cu totalul ajutoarelor de stat situat sub pragul de două miliarde de euro. PIB-ul ungar este echivalent cu două treimi din cel al României. Polonia a fost atipică în contextul european în perioada analizată. În 2020 a avut un salt enorm al ajutoarelor de stat, la aproape 25 de miliarde de euro (ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile legate de pandemie), când în anul de vârf de dinainte de pandemiei, 2017, acestea nu au atins nici zece miliarde de euro. În 2021 a urmat o cădere la zece miliarde de euro.
Polonia este cea mai mare economie din regiune. 2020 a fost an electoral acolo, cu alegeri pentru preşedinte, câştigate de Andrzej Duda, în post din 2015 şi omul partidului de guvernământ. De ajutoarele de stat sunt legate multe aspecte importante ale economiei şi comerţului, cum ar fi competitivitatea anumitor exporturi, supravieţuirea unor producători, dezvoltarea unor sectoare şi companii strategice şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini. Ungaria are renumele de centru european al industriei auto, ajungând la acest statut mulţumită celor trei mari producători de maşini germani care şi-au construit fabrici acolo.
De asemenea, bateriile pentru vehicule electrice au devenit principalul export al acestei ţări. Producătorii, la fel ca în cazul sectorului auto, sunt străini. Multinaţionalele sunt atrase mai ales de ajutoarele de stat mari, subvenţiile grase şi de alte tipuri de stimulente acordate de guvernul maghiar. El creează astfel locuri de muncă de calitate şi aduce tehnologie în ţară, dar o bună parte din salarii sunt practic plătite de stat. Ungaria a căpătat renumele de a avea cele mai scumpe locuri de muncă din regiune. De asemenea, de ajutoarele de stat depinde şi evoluţia deficitului bugetar şi a datoriei publice. Guvernul de la Budapesta a acordat o atenţie deosebită susţinerii sectorului agricol şi dezvoltării rurale. În fiecare an din 2011 şi până în 2021 subvenţiile pentru acest sector s-au apropiat sau au depăşit 200 de milioane euro.
În anii de vârf 2012 şi 2013 acestea au trecut bine de 300 de milioane euro. În România, singurul an în care subvenţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală au depăşit acest prag a fost 2011. În alţi ani, cum ar fi 2013, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 şi 2021 sumele au fost doar de ordinul zecilor de milioane. 2016, 2017 şi 2019 au fost chiar ani de secetă din punctul de vedere al cheltuielilor. Polonia, în schimb, joacă în altă ligă. În cei mai slabi ani, 2015, 2016 şi 2017, subvenţiile n-au scăzut sub 250 de milioane de euro anual. Vârful a fost în 2011 – aproape 1.000 de milioane de euro.
În 2021, Polonia s-a clasat pe locul cinci în UE la subvenţii pentru agricultură, după Germania, Spania, Franţa şi Olanda, campioni ai sectorului la exporturi. Ungaria se remarcă, de asemenea, prin constanţa ajutoarelor de stat pentru infrastructură feroviară.
În fiecare an din perioada 2012-2021 subvenţiile se apropie sau depăşesc nivelul de 0,5% din PIB. În Polonia, acestea doar într-un singur an, 2020, au trecut de 0,4% din PIB, nivelul obişnuit fiind în jurul a 0,1% din PIB. În România, aceste subvenţii se situează de obicei la 0,2% din PIB. Un salt până la 0,3% din PIB a avut loc în 2014. Dar aici iar trebuie spus că Polonia este o economie mult mai mare decât Ungaria sau România. PIB-ul polonez este mai mult decât dublul celui românesc. Importanţa subvenţiilor pentru sectorul feroviar s-a văzut în pademie, mai ales în anul 2020, când la nivelul UE ajutoarele de stat pentru sector au urcat cu 17% în termeni nominali, reflectând nevoia de a-i compensa pe furnizorii de servicii feroviare pentru pierderile suferite din cauza stopării traficului, dar şi cheltuielile pentru infrastructură. Subvenţiile totale au scăzut semnificativ în 2021.
