Stefan Wagstyl, reporter al publicatiei britanice Financial Times, a traversat statele Uniunii Europene si a discutat cu oamenii intalniti pe strazile oraselor pentru a afla daca extinderea Uniunii le va schimba vietile in bine.
Wagstyl a ales ca punct de plecare pentru calatoria sa satul Mazagon, din provincia Huelva. In jurul caselor albe pot fi intalniti polonezi, slovaci, ucrainieni, romani si bulgari. Putini din cei proveniti din estul Europei vorbesc spaniola. In supermarketul Casa Hilaria, casierii se straduiesc, prin cuvinte de neinteles si tot felul de gesturi, sa se inteleaga cu clientii care vor sa cumpere paine, paste sau oua. Cu cat mai ieftine, cu atat mai bine, deoarece acesti oameni sunt saraci, veniti la marginea vestica a Europei pentru a gasi de lucru.
Printre acestia, Wagstyl a intalnit o tanara de 19 ani din Polonia, Justyna Niedziejko. Ca majoritatea, ea a venit sa-si faca cumparaturile dupa o zi de cules de capsune. "Nu am de ce sa ma plang. Acasa nu aveam nici un loc de munca. Aici, am. Castig 30 de dolari pe zi si, in cea mai mare parte a zilei, soarele straluceste", spune ea.
Satul Mazagon, in sudul Spaniei
Pe 1 mai, UE va accepta zece noi state est-europene, majoritatea foste comuniste, inclusiv Polonia. In 2007, Romania si Bulgaria sunt programate sa se alature si ele Uniunii. UE analizeaza modalitati de a imbunatati legaturile cu Ucraina si alte state aflate mai departe, in est.
Insa extinderea nu este numai o problema de politica la nivel inalt, ea priveste si milioane de oameni obisnuiti. Cand Justyna Niedziejko si alti culegatori de capsune ajung in Spania sa munceasca, ei construiesc si un pod peste prapastia dintre cele doua regiuni ale Europei.
Insa nu este usor. Au loc certuri intre est-europeni si cultivatorii spanioli pe tema salariilor, a cheltuielilor cu cazarea si a conditiilor din locuinte. Exista de asemenea tensiuni intre culegatori si grupurile de muncitori care nu au un loc de munca, cei mai multi fiind imigranti ilegali, de religie musulmana, veniti din nordul Africii. Diferentele politice dintre est si vest probabil ca se micsoreaza, insa cele mai vechi, de religie si rasa, raman.
In jur de 60.000 de muncitori sezonieri sunt angajati in provincia Huelva, cu cea mai mare "concentratie" de campuri de capsune din lume. De la sfarsitul anilor '90, guvernul, incercand sa controleze migratia, a incurajat recrutarea muncitorilor temporari din strainatate - in special din America Latina si estul Europei. In acelasi timp, a limitat si munca ilegala.
Initial, fermieriilor nu le-a convenit intensificarea birocratiei. Insa acum spun ca le place sistemul deoarece le permite sa isi aleaga angajatii cand acestia se gasesc inca in tarile lor de origine, nefiind nevoiti sa astepte ca acestia sa apara la poarta fermei.
Cesario Piosa, proprietarul fermei El Pinar, angajeaza 450 de persoane - spanioli, marocani si est-europeni. "Nu ma deranjeaza provenienta lor atata timp cat muncesc bine. Cum procesul de recrutare este mai organizat, avem mai putine probleme decat inainte", spune el.
Cu toate acestea, imigrantii nord-africani, multi dintre ei traind de multi ani in sudul Spaniei, spun ca sunt discriminati. In Mazagon, Wagstyl l-a intalnit pe Yusuf, un marocan de 30 de ani, care a platit 1.000 de dolari pentru a veni ilegal in Spania, insa nu isi poate gasi nimic de lucru. "Fermierii nu vor sa ne angajeze deoarece suntem musulmani. Ei vor crestini", spune Yusuf.
Dupa ce isi incheie calatoria in Mazagon, un student spaniol l-a dus pe reporterul FT cu masina in Sevilla, de unde acesta a luat un tren spre Madrid. Wagstyl trece si prin gara Atocha, unde cu trei saptamani in urma au murit 190 de oameni si alti peste 1.400 au fost raniti. Printre victime erau si 40 de straini, din care aproximativ jumatate erau din estul Europei. Dupa Spania, cele mai mari pierderi le-a suferit Romania. Wagstyl s-a indreptat spre barul Tomis, cel mai bun loc de a intalni romanii din Madrid. Aici l-a intalnit pe Nicolae, care lucreaza in Spania de 5 ani. Nicolae a condus un teatru in Romania, unde si-a lasat sotia si copiii, carora acum le trimite bani. "Nu am avut de ales. Muncesc si trimit bani acasa", spune el. Ca majoritatea imigrantilor, Nicolae munceste ilegal si traieste cu un grup restrans de persoane, toate din Romania. "Nu stii in cine sa ai incredere", afirma el.
Barcelona
Din Madrid, Wagstyl s-a indreptat spre Barcelona, al doilea oras ca marime din Spania. Barcelona, un mare beneficiar de pe urma extinderii UE spre sud in anii '80, va trebui sa se adapteze la o noua expansiune a acesteia. Cel mai important aspect este cel referitor la delocalizare, adica transferul de locuri de munca din Spania spre estul Europei, unde costurile de productie sunt mai scazute.
Aceasta este o sursa de ingrijorare pentru actualele state membre ale UE. Insa Spania se simte cea mai vulnerabila deoarece, spre deosebire de Marea Britanie, Franta, Germania si Italia, printre companiile sale industriale putine sunt autohtone. Pericolele pentru Spania au devenit mai vizibile anul trecut, cand Seat, subsidiara spaniola a companiei germane Volkswagen, si-a mutat aproximativ 10% din operatiunile de productie a modelului Ibiza intr-o noua fabrica din Slovacia.
Joaquin Trigo, directorul general al federatiei salariatilor catalani Fomento, crede ca largirea UE este o mare provocare. "Companiile spaniole au nevoie de o crestere cu 30% a competitivitatii pentru a putea concura cu forta de munca ieftina din estul Europei", a declarat el. In Catalonia sunt multe companii de succes, in multe domenii de activitate, de la productia vinului la productia de membre artificiale. Trigo este insa ingrijorat ca aceste nise de piata sunt prea inguste pentru a mentine prosperitatea economiei regiunii.
Se estimeaza ca 12.700 de locuri de munca din Catalonia au fost desfiintate anul trecut, in urma procesului de transfer al operatiunilor companiilor in estul Europei sau in Asia, si numarul va creste si mai mult in acest an.
Strasbourg
Wagstyl ia apoi trenul spre Paris, apoi spre Strasbourg. In timp ce Bruxelles-ul este capitala administrativa a Uniunii Europene, Strasbourg-ul este inima sa istorica, unde a luat fiinta Comisia Europeana in 1949.
La suprafata, Strasbourg-ul este un microcosmos perfect al integrarii europene. Sute de automobile trec granitele fara oprire. De la introducerea monedei euro in anul 2000, soferii nu mai trebuie nici macar sa-si schimbe banii.
Si totusi, chiar si in Strasbourg exista dovezi clare ca procesul constituirii unei identitati europene comune este unul dificil. Strasbourg a ajuns sa gazduiasca o varietate intreaga de minoritati, printre care algerieni, turci, marocani, albanezi, romani, polonezi. Ca si in alte regiuni ale UE, cele mai mari temeri sunt legate si aici de integrarea musulmanilor, care reprezinta 10% din populatie.
Fabienne Keller, primarul Strasbourg-ului, spune ca musulmanii doresc sa li se recunoasca identitatea. Kamel Chibout, un lider musulman regional, se teme de asemenea ca integrarea musulmanilor in Franta devine din ce in ce mai grea. Chibout sustine ca din cauza discriminarii, multi musulmani tineri se pronunta impotriva integrarii.
Daniel Cohn-Bendit, membru al Parlamentului European, unul din cei ce cred cu tarie in integrarea europeana, spune ca Europa nu poate permite nici unei minoritati sa se simta alienata.
Din Strasbourg, Wagstyl porneste catre Austria, trecand prin Germania, in cautarea unei imagini diferite a integrarii europene. Aceasta este reprezentata de statiunea de ski Kaprun. Hans Wallner, marketing manager al statiunilor Kaprun si Zell am See, spune ca 20% din vizitatori provin in prezent din Europa de est. Cu un deceniu in urma, spune acesta, nu exista nici un vizitator din aceasta regiune.
Petrecandu-si timpul liber cu austriecii si alti vecini occidentali, acesti skiori est-europeni cladesc punti de legatura peste Europa largita. Totusi, acestia reprezinta numai clasele mai instarite ale societatilor in care traiesc. Cei cu venituri mai mici se vor indrepta catre Italia sau Spania.
Karlovy Vary
Pana in acest punct, Wagstyl a calatorit cu trenul. Insa, pe masura ce se apropia de fostul bloc comunist, marturiseste acesta, transportul public este mai putin comfortabil si mai putin eficient. Urmatoarea sa oprire este in Karlovy Vary, in vestul Cehiei. In timp ce in Europa de est exista trei conexiuni feroviare rapide, de la Viena la Budapesta, Bratislava si Praga, de exemplu, in directia in care merge Wagstyl nu exista nici una.
Nici un taxi austriac nu este dispus sa faca acest drum, nici pentru 500 de euro. Drumurile inguste din Europa de est ii sperie inca pe acesti soferi. Totusi, soferii de taxi din Cehia sunt dispusi sa faca drumul.
Wagstyl trece granita prin orasul Cheb, observand ca, chiar si la 15 ani dupa caderea Zidului de la Berlin, contrastul ramane vizibil. Pe partea germana, sunt evidente asfaltul de calitate al soselelor, indicatoarele de drum proaspat vopsite, absenta gunoiului, in timp ce pe partea ceha drumurile devin mai inguste, suprafata este denivelata, iar soferii sunt asaltati de reclamele la baruri, piete ieftine, jocuri de noroc si sex. Este usor sa-i critici pe proprietarii acestor baruri, insa trebuie sa-ti amintesti ca cei care le frecventeaza provin in cea mai mare parte din Germania.
In Karlovy Vary, cunoscut timp ce secole intregi sub denumirea germana de Karlsbad, Wagstyl observa o expresie mult mai graitoare a spiritului intreprinzator din Cehia. Elegantelor hoteluri asezate de-a lungul raului Tepla li s-a redat spendoarea austro-ungara. Totusi, chiar si in acest oras bogat, saracia nu este departe. La cateva strazi de centrul orasului, cladirile sunt saracacioase si drumurile pline de gropi.
De la Karlovy Vary, Wagstyl se indreapta catre Polonia, din nou calatorind cu un taxi. In cea mai mare parte a calatoriei, Wagstyl trece prin orasele saracacioase din nordul Boemiei si din Silesia, ce au fost neglijate pe vremea comunistilor, fiind la fel de neglijate si in prezent.
Magnuszowice, Polonia
Ultima oprire a lui Wagstyl este in Magnuszowice, orasul natal al Justynei Niedziejko, la cativa km vest de orasul Opole. Este evident de ce Justyna a parasit satul. Unele cladiri au fost renovate, dar cele mai multe stau sa se prabuseasca. Doar cativa fermieri mai bogati au suficienti bani pentru a duce o viata decenta.
Maria Niedziejko se numara printre locuitorii mai instariti din sat. Ii este dor de Justyna, dar "este bine ca a plecat", marturiseste ea. Nu prea spera ca extinderea UE sa schimbe viata din sat. "Banii vor merge catre Varsovia," declara ea. Ii sugerez ca extinderea contribuie deja la bunastarea satului prin crearea de oportunitati de munca pentru locuitorii sai. "Da", spune ea, "dar Spania este atat de departe".
Cu acest lucru, Wagstyl trebuie sa fie de acord. Totusi, acestuia i se par in surprinzatoare de legaturile deja stabilite intre acest colt sarac al Poloniei si UE, avand in vedere ca o fata din sat poate gasi de lucru intr-un alt sat aflat la 2.500 km departare.
catalina.apostoiu@zf.ro ; anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
