Anunturile referitoare la "moartea" conglomeratelor sunt adesea exagerate. Companiile diversificate, cu operatiuni in mai multe industrii sau chiar parti diferite ale unui sector mare sunt in continuare o caracteristica dominanta, daca nu intotdeauna la moda, a pietelor de actiuni de la cea a Statelor Unite pana la cea europeana si cea asiatica, comenteaza Financial Times.
Insa o noua miscare impotriva conglomeratelor sugereaza faptul ca s-ar putea produce o schimbare mai de durata ce tine de preferintele investitorilor. Aceasta este generata in parte de influenta in crestere a fondurilor de hedging si a companiilor private de actiuni.
In Statele Unite, cel mai vizibil semnal in acest sens este splitarea unor companii cum ar fi Cendant, grupul din spatele companiei Avis, din domeniul inchirierilor de automobile, si site-ul de travel Orbitz, ce a anuntat de curand o splitare, in patru, cu scopul ridicarii pretului actiunilor. O decizie similara a fost luata de InterActive Corporation detinuta de Barry Diller. Astfel, aceasta si-a splitat site-ul de travel Expedia. La fel, Viacom, imperiul media ce detine reteaua de televiziune CBS, MTV si Paramount Pictures, s-a splitat in doua divizii: una de productie de film si alta pentru operatiuni de radio si TV. Ar putea urma Altria, ce ar putea separa Kraft Foods de Philip Morris.
Chiar si in Marea Britanie, unde multe conglomerate arhetipale divizate in anii ''90 nu au mai fost cu adevarat inlocuite, exista inca suficiente companii mari cu operatiuni in mai multe domenii. Recent, Anglo-American, a treia mare companie din lume din domeniul minier, listata la bursa londoneza, a urmat exemplul altor grupuri din domeniul resurselor, cum ar fi International Paper, initiind vanzari de divizii pentru a se concentra asupra unui numar mai mic de sectoare.
Totusi, reactia dramatica a acestor conglomerate reprezinta doar un simptom al unei probleme mai ample cu care se confrunta unele dintre cele mai mari companii ale lumii. Pe Wall Street in special, cele mai mari si mai diversificate companii, ce inregistreaza si cresteri record, au inregistrat si cele mai slabe rezultate din punct de vedere al performantelor actiunilor lor in ultimele 12 luni.
Tobias Levkovich, strateg in cadrul Citigroup, estimeaza ca cele mai mari 25 de companii din punct de vedere al capitalizarii de piata din cadrul indicelui S&P 500 sunt tranzactionate la cel mai scazut multiplu pret/castiguri, relativ la piata, din doua decenii.
Aceste companii erau candva principalele beneficiare ale cresterii pietei de la sfarsitul anilor ''90, cu un multiplu al castigurilor cu aproape 25% peste media pietei.
Categoria "big-cap blues" include companiile relativ mai restranse ca domeniu de activitate, cum ar fi Wal-Mart, Microsoft si Pfizer. Altora, ca Citigroup si General Electric, le displace sa fie denumite conglomerate. Insa toate aceste companii de top si-au vazut performantele actiunilor devansate de cele ale rivalelor mai mici in ultimele 12 luni.
Pentru unii, cauza acestui fenomen este evidenta. Henry Silverman, director executiv al Cendant, sustine ca dezvoltarea fondurilor de hedging a subminat unul dintre cele mai importante puncte de atractie ale marilor companii diversificate: capacitatea acestora de a face fata riscurilor si de a obtine castiguri consistente.
Managerii de fonduri sustin ca prefera sa imparta activele pe sectoare decat sa lase acest lucru pe seama conglomeratelor, insa fondurile de hedging duc aceasta tendinta catre o noua extrema, descoperind in mod activ riscurile pentru a le compensa cu investitii in alte parti.
Cendant, ce a fost construita cu atentie pentru a imparti riscurile pe sectoare si stadii diferite ale ciclului economic, spune ca a ajuns in situatia in care peste jumatate din actiunile sale sunt detinute de fonduri de hedging. Silverman isi compara compania cu un show de televiziune apreciat insuficient: "Un succes artistic, dar un esec comercial".
Cel putin, companiile profita de apetitul crescand pentru achizitii al operatorilor privati din domeniul actiunilor, acestia fiind dispusi sa cumpere parti din operatiunile lor care poate nu ar supravietui ca firme individuale listate. Analistii se asteapta ca Cendant sa gaseasca un astfel de cumparator pentru Avis.
Totusi, splitarea nu este intotdeauna la fel de simpla. Desi privita cu interes de analisti, splitarea Cendant nu a produs asteptata crestere a pretului actiunilor. Miscarea similara a Viacom a avut un impact asemanator asupra actiunilor companiei.
Din acest motiv, altii avertizeaza in legatura cu reactiile pripite ale companiilor mari. "Ma tem ca firmele acorda prea multa atentie la ceea ce se intampla pe piata", spune Tim Koller, corporate finance partner in cadrul McKinsey. "Echipele de management trebuie sa fie realiste in legatura cu adevarata valoare a actiunilor companiilor lor si sa ignore fluctuatiile de pe termen scurt."
Stabilirea valorii reale este un exercitiu complicat, insa pentru a arata ca actiunile tale merita un rating crescut trebuie sa demonstrezi ca-ti poti majora profiturile mult mai rapid decat media celorlalte companii. Cu cat compania este mai mare, cu atat este mai dificil de facut acest lucru. Warren Buffett, al carui grup Berkshire Hathaway este adesea considerat drept o exceptie de la regula generala conform careia conglomeratele sunt subapreciate, vorbeste despre dificultatea de a gasi oportunitati de crestere destul de mari.
In acelasi timp, companiile mari nu pot scapa de reputatia de a nu avea suficienta vigoare, continuand sa ofere actionarilor un volum din ce in ce mai mare de cash. Dividendele mari tind sa le faca actiunile atractive pentru asa-numitii "value investors", care acorda importanta randamentelor dividendelor atunci cand evalueaza o companie, si nu pentru categoria investitorilor pentru care este importanta cresterea castigurilor. Alegerea unei companii de a returna capitalul si nu de a-l reinvesti nu transmite un mesaj foarte puternic privitor la increderea respectivei companii in perspectivele sale de crestere pe termen lung. O alta posibilitate este faptul ca marile companii diversificate sunt incurajate de catre piata sa devina mai conservatoare, iar acest lucru se intampla probabil pentru ca investitorii nu mai au incredere ca acestea le pot reinvesti banii in mod eficient.
"Atat in ceea ce priveste investitorii, cat si companiile, atitudinile au suferit o schimbare de 180 de grade fata de sfarsitul anilor ''90", arata James Paulsen, director de investitii in cadrul Wells Capital Management.
"In 1999, cand acordai dividende, actiunile iti erau penalizate pentru ca acest lucru indica faptul ca nu ai perspective bune de crestere. Acum, daca-ti reinvestesti banii, valoarea actiunilor tale scade. Investitorii spun ca au vazut ce au facut companiile cu investitiile cu cinci ani in urma. Nu vor ca banii sa fie irositi din nou, vor ca acestia sa le revina direct."
O astfel de atitudine loveste cel mai crunt conglomeratele, ce sunt fondate cel putin in parte pe ideea ca actionarii ar trebui sa lase deciziile legate de investitiile de capital si alocarea activelor in seama managerilor. Chiar si Microsoft, ce a refuzat cu mandrie sa plateasca dividende timp de mai multi ani, a cedat anul trecut, platind un dividend considerabil, special, astfel de plati devenind de-acum obisnuite. Insa pretul in scadere al actiunilor sale si randamentul ridicat arata ca chiar si aceste actiuni sunt achizitionate cel mai frecvent de manageri ce pun valoare pe dividende, cum ar fi First Eagle din New York.
Charles de Vaulx, ce administreaza fondurile First Eagle, spune ca tendinta manifestata in prezent pe piata i-a permis sa achizitioneze nume la care i-ar fi fost imposibil sa se gandeasca inainte, cum ar fi Toyota, producatorul japonez de automobile.
Exista si alti factori in spatele acestei cresteri a platilor cash, principalii fiind un tratament mai favorabil din partea oficialitatilor fiscale in ceea ce priveste dividendele si o cerere crescanda din partea managerilor de fonduri de randamente, in contextul in care clientii lor, din generatia de dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai au cativa ani pana la pensionare. Trendul insa nu este vizibil numai in cazul randamentelor atasate dividendelor celor mai mari 25 de companii din cadrul indicelui S&P, ci si in suma totala pe care acestea o distribuie catre investitori.
Dividendele inregistreaza o rata de crestere mai rapida decat cea a castigurilor pentru prima data in decurs de trei decenii. The American Shareholders Association, un grup de lobby, arata ca valoarea totala a dividendelor acordate de companii din cadrul S&P 500 va depasi 200 de miliarde de dolari pentru prima data in acest an, ceea ce reprezinta o crestere de 36% comparativ cu suma totala platita in urma cu trei ani.
Pentru unii strategi, aceasta reprezinta o simpla oportunitate extraordinara de achizitii. Jeffrey Applegate, director de investitii in cadrul Fiduciary Trust din New York, sustine ca este inevitabil in acest stadiu al ciclului ca conglomeratele si companiile cu capitalizare mare sa nu mai fie favorite. Este posibil ca investitorii sa se teama ca ritmul de crestere al economiei globale va incetini, insa estimarile analistilor cu privire la cresterea castigurilor marilor companii ale Statelor Unite sunt in continuare alcatuite din doua cifre pentru anul viitor cel putin.
Pe de alta parte, declinul actiunilor marilor companii si ale companiilor diversificate ar putea pur si simplu inceta in cazul celor mai bune grupuri. Un studiu statistic realizat de Belen Villalonga din cadrul Harvard Business School demonstreaza ca acest declin, in cazul conglomeratelor, nu se datoreaza marimii sau diversitatii, ci depinde pur si simplu de calitatea activelor de baza.
Insa, daca mega-companiile in general nu devin din nou favorite, perspectivele unor drastice restructurari corporatiste si ale unor splitari de genul celei planuite de Cendant ar putea incepe sa para mai realiste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
