Premierul Ungariei Viktor Orban vrea să readucă cât mai mulţiunguri înapoi pe piaţa muncii şi spune că ţara sa are nevoie de oreorganizare completă, nu numai de reforme, potrivit BudapestBusiness Journal.
În viziunea lui Orban, principala problemă a Ungariei estelegată de rata ocupării forţei de muncă - raportul dintre numărultotal de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi carelucrează legal - situată la 56%, cel mai scăzut nivel din Europa,pe care el o consideră drept o "ruşine". Astfel, prioritateanumărul unu a guvernului său a devenit majorarea ratei ocupării la75%. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, oamenii trebuie sărevină pe piaţa muncii, iar misiunea guvernului este de a crealocuri de muncă pentru ei, a declarat Orban. În România, rata deocupare este de 58,6%.
Pentru a îmbunătăţi condiţiile de pe piaţa muncii, Fidesz,principalul partid de guvernare, a anunţat la începutul lunii căintenţionează să sancţioneze companiile private care nu vor majorasalariile în conformitate cu procentul stabilit în cadrul unuiacord încheiat între angajatori, angajaţi şi guvern.
"Începând de anul viitor vom recurge la sancţiuni mai dure", adeclarat Antal Rogan, preşedinte al comitetului pe economie dincadrul parlamentului.
Companiile care nu vor implementa majorarea salarială convenităpentru angajaţii cu venituri scăzute nu vor primi comenzi sausubvenţii de la stat.
O altă măsură gândită de guvern pentru a creşte rata de ocupareeste readucerea pe piaţa muncii a celor care s-au pensionatanticipat. Astfel, guvernul le va acorda două şanse pensionarilorcu vârste sub 57 de ani, vârsta legală de pensionare, de a seîntoarce pe piaţa muncii. Dacă refuză de două ori, aceştia îşi potpierde pensia. Planul ar putea afecta peste 250.000 de persoane dinUngaria.
În luna februarie, numărul angajaţilor din Ungaria a crescut cu19.500, până la 2,64 milioane faţă de luna ianuarie. Salariilebrute ale angajaţilor full-time au înregistrat o creştere anuală de4,8%, în timp ce salariile nete au urcat cu 5,7%. Salariile realeau crescut cu 1,5% după trei luni de declin.
Primul-ministru maghiar crede că fostul model economic bazat perăzboi a fost înlocuit de o economie a bunăstării, iar ca urmare acrizei economice mondiale, acesta este acum urmat de o economiebazată pe piaţa muncii.
Astfel, o nouă abordare este necesară pentru a câştiga susţineresocială pentru schimbări radicale, a mai spus primul-ministrumaghiar. Reformele lansate de guvernele anterioare din Ungaria înperioada 2002-2010 au eşuat în mod repetat, iar a vorbi desprereforme astăzi este "sinucidere politică", a adăugat Orban.
El a mai spus că guvernul său lucrează deja la reorganizarea lascară largă a ţării, dând drept exemplu măsuri lansate în ultimulan precum introducerea unui impozit unic pe venitul personal,restructurarea sistemului de pensii, introducerea unui impozit peprofit de 10% şi convingerea oamenilor să renunţe la bonusurilesalariale sau de pensii suplimentare, în general echivalente cuvenitul pe o lună.
De la preluarea conducerii în luna mai a anului trecut, Orban aluat o serie de măsuri extrem de controversate pe plan intern şiextern, cum ar fi legea presei, introducerea unor taxe suplimentareîn domeniul telecom, bancar, energetic şi de retail sau"naţionalizarea" fondurilor private de pensii.
Prin una din primele decizii ale guvernului Fidesz -înjumătăţirea numărului de deputaţi din parlamentul ungar şi amembrilor administraţiilor locale - a fost recâştigatăcredibilitatea în clasa politică, a mai spus Orban.
Primul-ministru a arătat că schimbările de ordin politic şieconomic nu ar fi putut fi implementate în lipsa unei majorităţi dedouă treimi câştigate în alegerile anterioare. "Fără o conducerepolitică puternică, reorganizarea ţării nu este posibilă", adeclarat Orban.
În luna aprilie, Fidesz, partidul de guvernământ al Ungariei, atrecut de asemenea prin parlament o nouă constituţie. Partidul amodificat constituţia, spunând că aceasta va încheia un proces dedemocratizare început în 1989.
Reforme introduse de Orban
Introducerea unui impozit unic pe venitul personal de 16%.
Restructurarea sistemului de pensii prin readucerea subcontrolul statului a majorităţii activelor fondurilor de pensiiprivate.
Introducerea unui impozit de 10% pentru companiile mici şimijlocii.
Suprataxarea băncilor, a companiilor de telecom, retail şienergie pentru reducerea deficitului.
Înjumătăţirea numărului de deputaţi din parlament.
Adoptarea unei noi constituţii.
Întărirea rolului statului în cadrul industriilor consideratestrategice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
