In conditiile in care liderii europeni se indreapta catre un summit care sa rezolve problemele bugetului UE, se pare ca acestia scapa din vedere interesul national si aversiunea fata de reforma care au marcat anul 2005.
In orice club cu 25 de membri care vorbesc 20 de limbi diferite, comunicarea ar putea fi cateodata o problema, scrie Financial Times. "Ati vrut sa spuneti ca acest buget este unul pentru o Europa saraca", l-a intrebat un jurnalist danez pe Jose Manuel Barroso, presedintele portughez al Comisiei Europene. "Nu, tocmai am spus ca este un buget pentru o Europa de dimensiuni medii", a replicat acesta, cand de fapt se referea la amandoua.
Saptamana aceasta la Bruxelles, liderii europeni vor incerca sa cada de acord asupra bugetului de sapte ani al Uniunii Europene, mai redus decat celelalte, modest din punctul de vedere al ambitiilor si arhaic ca prioritati.
Dupa un an ingrozitor pentru UE, i se ofera acum un buget mai mic pentru o Europa mai mica.
Un compromis este posibil, insa mijloacele prin care se poate ajunge la el nu sunt sigure. Disputa iscata in jurul acestor bani s-a intins aproape pe tot anul 2005, racind relatiile dintre tarile bogate si cele sarace, dintre est si vest, pentru ca la final protagonistii sa se vada aproape de un impas.
Chiar daca liderii celor 25 de tari cad de acord asupra bugetului, acest lucru nu va face decat sa mai atenueze din pesimismul care pluteste in cadrul Uniunii. Jean-Claude Juncker, prim-ministrul veteran al Luxemburgului, remarca: "Avem nevoie urgenta de un acord, in caz contrar am da impresia ca vom permite Europei sa se adanceasca in criza. Disputa cu privire la buget nu este cauza crizei, ci mai degraba un simptom al acesteia".
Aceste neintelegeri au ajuns sa simbolizeze stagnarea UE din 2005, an in care "visul european" a avut de depasit mai multe momente dificile: respingerea constitutiei a fost primul dintre ele, dupa care au urmat inertia la globalizare, si protectionismul din ce in ce mai ridicat.
Desi reprezinta putin peste 1% din PIB-ul total al Europei, bugetul UE este de fapt expresia financiara a solidaritatii tarilor de pe batranul continent. Cu toate acestea negocierile pentru pachetul 2007-2013, ce ar putea ajunge la 850 de miliarde de euro, nu a facut decat sa scoata in evidenta fragilitatea asa-numitei "solidaritati europene".
Ideea de tari bogate care sar in ajutorul celor mai putin norocoase poarta inca amprenta noptii de 26 martie 1999, cand Gerhard Schršder, pe atunci cancelarul Germaniei, a fost de acord sa deschida buzunarele nemtilor catre Spania.
Imaginea lui Jose Maria Aznar, prim-ministru spaniol la vremea respectiva, fumandu-si linistit tigara si asteptand ca Schršder sa vina cu tot mai multi bani a aratat lumii ca de fapt beneficiarii acestor fonduri sunt cei care dau tonul negocierilor. Atacat de presa germana, cancelarul a promis atunci ca zilele in care Germania era vazuta ca "vaca de muls" a Europei s-au sfarsit.
Olandezii, care au respins si ei constitutia europeana in iunie, vor ca si suedezii sa dea mai putini bani.
Astazi se pare ca tarile estice sunt cele care solicita solidaritate, insa mesajul primit de ele este unul foarte transant: fiti recunoscatoare pentru ceea ce primiti.
Marea Britanie, care in prezent detine presedintia UE, a propus o reducere a fondurilor care revin tarilor rasaritene cu 14 miliarde de euro. "Valoarea totala a fondurilor UE de care vor beneficia este dubla fata de valoarea prevazuta in Planul Marshall, prin care s-a inceput reconstructia Europei Occidentale dupa cel de-al doilea razboi mondial", a declarat Jack Straw, ministrul britanic de externe.
Marea Britanie a venit cu o propunere brutal de simpla a unui proiect de buget, care presupune ca miliarde de euro destinati refacerii infrastructurii est-europene sa treaca in trezoreria britanica pentru a usura povara fiscala a contribuabililor de aici.
Acordarea de fonduri ce revin tarilor sarace la cele bogate a fost catalogata de Barroso ca "abordarea serifului din Nottingham". Cu toate acestea Tony Blair, primul-ministru britanic, este constient de faptul ca statele estice nu se afla pe o pozitie din care sa poata negocia.
"Se poate numi brutala pentru ca presedintia britanica s-a concentrat numai asupra celor slabi", spune un ambasador european. "Noii membri nu pot decat sa accepte", a adaugat acesta. In spatele atitudinii critice, Tony Blair le starneste invidia tarilor vestice. Cu toate ca ii contesta atitudinea rece, putini sunt cei care ar dori sa plateasca mai mult.
Alt ambasador european, intrebat despre solidaritatea europeana, a raspuns uluit: "Ce este asta? La nivelul la care ne aflam nu cred ca vom mai putea vorbi de revenirea acestui concept".
Dezbaterile bugetului au reflectat o crestere a interesului national de-a lungul Europei.
In timpul anului 2005, politicienii europeni se pare ca si-au schimbat opiniile, simptom al esecului continentului in a accepta competitia statelor europene.
Din cei 15 vechi membri ai UE, 12 au refuzat sa-si deschida piata muncii est-europenilor. Germania si Franta s-au aflat in frunea tarilor care nu au permis un schimb mai liber de servicii intre state.
"Bugetul modern al Uniunii Europene nu va fi cel prin care peste 10 ani, 40 de procente din fonduri vor fi alocate Politicii Agricole Comune", a spus in iunie Tony Blair.
De fapt, conform propunerii britanice, UE va cheltui 43% din bugetul sau pe subventii pentru fermieri si zonele rurale fata 356% pe sprijin regional si numai 8,5% pe sprijinirea competitivitatii.
Dezbaterile purtate in jurul modernizarii bugetului au fost impiedicate de propunerea din 2002 de a mentine fixe pana in 2013 sumele alocate fermierilor pe de o parte si de refuzul statelor bogate de a plati mai mult.
Oferta lui Tony Blair de renuntare la rabatul contra unei reduceri a sprijinului pentru fermieri a fost respinsa de majoritatea statelor membre.
In schimb, liderii europeni doresc pastrarea structurii bugetului neschimbata pentru inca sapte ani. In mod inevitabil, banii pentru unele prioritati precum imigratia ilegala sau lupta impotriva terorismului au fost considerabil mai putini.
Disputele cu privire la controversatul buget UE se apropie de final
Marea Bitanie a venit cu o propunere de reducere cu aproximativ 14 miliarde de euro a fondurilor alocate tarilor est-europene. Planul brutal inaintat de prim-ministrul englez se pare ca are ca scop usurarea poverii fiscale a contribuabililor din Regat. Supranumit de Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, Seriful din Notthingham, Tony Blair este constient de pozitia slaba a statelor rasaritene, si de faptul ca acestea nu pot decat sa accepte. Criticat in mai multe randuri de vocile pro-est, acesta este admirat pentru modul in care isi sustine punctul de vedere. Cu toate acestea nu multi sunt cei dispusi sa-si sacrifice banii pentru bunastarea esticilor.
Insa problema bugetului nu este singura avuta in vedere la intalnirile de la nivel inalt.
Aparator infocat al Politicii Agricole Comune, al carei principal beneficiar este Franta, Jacques Chirac, presedintele francez, va incerca in continuare sa se asigure si de suportul UE pentru planul de diminuare a taxei pe valoarea adaugata din restaurantele franceze de la 19,6% la 5,5%.
Mancarea si politica se pare ca nu se exclud reciproc la summit-urile europene, iar liderul francez este hotarat sa demonstreze acest lucru.
Mancarea la pachet din restaurantele McDonaldÃs, simbol a hegemoniei americane din domeniul fast-food-ului, atrage tot mai multi consumatori francezi, provocand nemultumirea proprietarilor de restaurante din Paris. Chirac are nevoie de consimtamantul UE datorita impactului pe care aceasta masura l-ar putea avea asupra pietei unice. O eventuala victorie la acest capitol l-ar face mai flexibil in negocierile asupra bugetului.
Nu este pentru prima data cand un inalt oficial ridica astfel de probleme la intalnirile de la nivel inalt. Silvio Berlusconi, prim-ministrul italian, a adus in discutie de mai multe ori schimbarea sediului agentiei pentru siguranta alimentara de la Helsinki la Parma. Tot el este si personajul care a adus pe agenda unui summit din 2003 problema cotelor de productie pentru lapte, in conditiile in care liderii erau stransi pentru a discuta despre razboiul din Irak.
Portugalia, care inaintea izbucnirii razboiului din Irak, a gazduit un summit in arhipelagul Azore, a adus din nou in prim-plan problema cotelor pentru productia de lapte. Asemenea subiecte nu sunt insa pentru nimeni ceva nou.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
