Business Internaţional

Nucleul dur al BRICS, cele mai mari economii emergente ale lumii, riscă să se spargă sub impactul crizei valutare şi a materiilor prime

Nucleul dur al BRICS, cele mai mari economii emergente...

Autor: Bogdan Cojocaru

03.08.2015, 00:06 6819
Brazilia are în faţă cea mai dură recesiune din ultimii 25 de ani şi se luptă neputincioasă cu corupţia, şomajul şi inflaţia. Viitorul economiei „oligarhice“ ruseşti este incert atât timp cât Moscova îşi continuă conflictul cu Vestul şi preţul petrolului nu-şi revine puternic. În China, unde boom-ul economic este alimentat prin credit, prăbuşirile de pe burse au demonstrat că guvernul nu poate scăpa situaţia de sub control.

Nucleul BRICS, clubul celor mai mari economii emergente din lume, a ajuns mai şubred ca niciodată sub impactul turbu­lenţelor de pe piaţa valutară şi de pe cea a materiilor prime, iar dacă se prăbuşeşte va zgudui întreaga economie globală. Brazilia, Rusia şi China au o pondere de peste 20% în economia globală.

Economia chineză este de un deceniu cea mai importantă piaţă pentru materiile prime, scrie The Wall Street Journal. De cererea din China depind preţurile şi aceeaşi cerere a făcut întreg boom-ul gazelor de şist din SUA viabil. În ultimii ani economia chineză, a doua ca mărime din lume după cea americană, şi-a pierdut din energie, afectând economiile producătoare de materii prime precum Brazilia, Australia, Canada, Norvegia şi chiar SUA. Cât a încetinit China? Nimeni nu poate şti cu excepţia guvernului de la Beijing. Analiştii externi nu au încredere în cifrele oferite de aceştia. După spectaculoasa prăbuşire a pieţelor de acţiuni din ultimele săptămâni, Beijingul s-a grăbit să publice date liniştitoare care arată că economia creşte conform graficului. 

„Departe de a fi o economie cu impact regional, China are un impact economic global. În multe sectoare consumul chinezesc îl eclipsează pe cel american. De la petrol la maşini şi smartphone-uri, China este în centrul acţiunii. Dacă economia chineză aterizează dur, aşa va face şi economia globală“, a explicat Andrew Zatlin, analist la SouthBay Research.

Încetinirea din China va exacerba stagnarea în Japonia şi Europa şi va încetini creşterea economică din SUA. Prăbuşirea pieţelor chinezeşti şi a economiei va fi suficientă pentru a declanşa o recesiune globală, spune Ed Yardeni, analist la Yardeni Associates.

Activitatea de pe pieţele chinezeşti va încetini după prăbuşirea spectaculoasă a bursei de acţiuni din iulie, ceea ce va afecta sectorul financiar şi mai departe economia, avertizează Credit Suisse. Doar pentru a da o idee de cât de grav a fost declinul de pe bursă trebuie spus că în unul din episoade a fost distrusă capitalizare de 4.000 de miliarde de dolari.

În fapt, explică economistul Paul Krugman, China se află la sfârşitul unei ere, era creşterii superrapide, făcută posibilă în mare parte de migraţia masivă a ţăranilor din interiorul ţării spre oraşele prospere din zonele litorale. Aceste rezerve de forţă de muncă se reduc, ceea ce înseamnă că avansul economic trebuie să încetinească. Autorităţile nu ştiu în ce direcţie se duc.

Structura economiei chineze este construită pe prezumţia unei creşteri foarte rapide. Companiile, multe dintre ele deţinute de stat, îşi păstrează veniturile în loc să le returneze publicului, ceea ce sufocă veniturile gospodăriilor. În acelaşi timp, cetăţenii economisesc mult deoarece nu au siguranţa unui salariu sau a unei pensii stabile. În aceste condiţii, ponderea investiţiilor în PIB este mare, iar cea a cheltuielilor de consum este foarte mică.

China are nevoie de reforme care să mărească puterea de cumpărare. Liderii chinezi sunt îngroziţi, probabil din motive politice, de perspectiva unei recesiuni, oricât de mică ar fi aceasta. Aşa că politicienii umflă cererea hrănind forţat sistemul cu credit, inclusiv prin alimentarea unui boom pe burse. Astfel de măsuri pot funcţiona o vreme şi totul ar fi fost bine dacă reformele ar fi fost implementate suficient de rapid. Dar lucrurile nu stau aşa, iar rezultatul este o bulă care stă să se spargă.

 

Brazilia: prea dependentă de China şi măcinată de corupţie

Către China se îndreaptă 18% din exporturile Braziliei, o ţară care a devenit depedentă de cererea de materii prime de pe piaţa chineză. Preşedintele Dilma Rousseff, a cărei popularitate s-a redus la niveluri nemaiîntâlnite la niciun şef de stat brazilian începând cu anii ’90, se chinuie să ţină sub control inflaţia într-o ţară sensibilă la sărăcie. Analiştii cred că Brazilia are în faţă cea mai gravă recesiune din ultimii 25 de ani. Chiar dacă banca centrală a majorat dobânda de referinţă în şase şedinţe consecutive, indicatorul ajungând la 13,75%, inflaţia va accelera, probabil, la 9% anul acesta, notează Bloomberg. Lunga serie de majorări ar putea însemna că banca centrală nu mai este stăpână pe situaţie.   

Eforturile de stabilizare ale lui Rousseff, care includ şi măsuri de austeritate, sunt îngreunate de rebeliunea cu care se confruntă în parlament şi de un imens scandal de corupţie în care sunt implicaţi oficiali şi compania petrolieră a ţării, Petrobras. Rousseff a fost preşedintele Petrobras timp de şapte ani înainte de a veni la şefia ţării.

Realul brazilian s-a depreciat la minimul ultimilor 12 ani faţă de dolar, făcând mai scumpe importurile, un alt factor de nelinişte socială.

Economia braziliană, a şaptea ca mărime din lume, n-a mai cunoscut creştere de şapte ani. Unii analişti cred că economia nu va putea reveni pe creştere înainte de 2018. Deficitul de cont curent şi deficitul bugetar echivalează împreună cu 12% din PIB, un nivel enorm după orice standarde şi cel mai ridicat din ultimii zece ani.

 

Rusia: investiţiile străine s-au prăbuşit

Cât despre Rusia, credibilitatea în datele economice oficiale este la fel de „mare“ ca credibilitatea cifrelor oferite de Beijing. Datele oficiale ruseşti arată că PIB-ul a scăzut cu 4,2% în iunie în ritm anualizat. Mai certă este deprecierea cu 40% a rublei faţă de dolar în ultimul an pe fondul prăbuşirii preţurilor petrolului, cea mai mare sursă de venituri pentru guvern.

Deprecierea a accelerat inflaţia, dar salariile nu au crescut cu acelaşi ritm, ceea ce afectează consumul. În iunie, creşterea nominală a salariilor a fost de 7%, pe când inflaţia s-a situat la 15,3%. Investiţiile de capital ale companiilor ruseşti (-7% în iunie în ritm anualizat), sunt în scădere de 19 luni consecutiv, scrie Reuters. 

Investiţiile directe străine sunt afectate de criza din relaţiile dintre Vest şi Moscova. În primul trimestru, aceste investiţii au fost de 1,3 miliarde dolari, faţă de aproape 13 miliarde dolari în primul trimestru din 2014 şi 40 de miliarde de dolari în acelaşi trimestru din 2013.

Ministerul de finanţe estimează că Fondul de rezervă, acumde 77 miliarde dolari, va fi epuizat în proporţie de 90% până la sfârşitul anului viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO