În cadrul reuniunii de duminică, oficialii au convenit să accelereze reformele structurale, să modifice tratatele europene pentru a consolida uniunea economică, să instituie un "super-comisar" pe disciplină fiscală a zonei euro şi au anunţat că Banca Centrală Europeană (BCE) nu se va implica în majorarea resurselor fondului EFSF, plasa de siguranţă a Europei, conform EUobserver.com.
Oficialii europeni au anunţat că nu vor folosi bilanţul BCE pentru a consolida fondul de salvare al zonei euro (EFSF) şi au schiţat planul de ajutor al băncilor care va face parte din noua strategie de combatere a crizei datoriilor suverane, scrie Bloomberg. Liderii europeni caută noi surse de finanţare a mecanismului european şi speră să atragă investitori din Norvegia, Singapore şi China pentru a achiziţiona obligaţiunile emise de statele aflate în criză.
Totodată, liderii s-au înţeles cu privire la modificarea tratatelor europene pentru a întări disciplina fiscală şi a consolida uniunea economică. Potrivit preşedintelui Consiliului UE Herman Van Rompuy amendamentele nu vor aduce atingere "arhitecturii" prevăzute prin Tratatul de la Lisabona, ci au ca scop "consolidarea convergenţei economice".
Pentru atingerea acestor deziderate va fi creată instituţia "super-comisarului" UE care va avea competenţa de "a monitoriza" reformele fiscale adoptate de statele membre şi de a îndruma economiile europene să îşi respecte ţintele bugetare. Va fi creat, de asemenea, un nou post, cel de "preşedinte al summit-ului european" care va fi ales de premierii şi preşedinţii zonei euro concomitent cu ocupantul funcţiei de preşedinte al Consiliului European. Până la următoarele alegeri din 2012 Herman Van Rompuy va îndeplini acest rol.
Subiectelor cu greutate nu li s-au dat încă un răspuns, ci doar au fost trasate câteva idei. În ceea ce priveşte fondul EFSF, politicienii au de ales între două soluţii. Prima dintre ele este menţinerea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi unirea acestuia cu Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM), noua entitate urmând să aibă o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro. A doua este crearea unui nou fond, deschis investiţiilor private.
În privinţa recapitalizării băncilor, cel mai probabil guvernele europene vor pune deoparte 107-108 mld. euro pentru a întări rezervele de lichidităţi ale creditorilor de pe continent, slăbite de expunerea faţă de datoriile suverane. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a majora capitalul de bază Tier 1 la 9% din activele ponderate la risc.
Dezbaterile s-au concentrat şi pe reducerea datoriilor Greciei, în condiţiile în care cei aproape doi ani de austeritate nu au îmbunătăţit situaţia ţării, ci mai mult, au agravat-o. Dacă în vară se discuta despre un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) de 21% pentru obligaţiunile elene deţinute de bănci, acum procentul vehiculat este de 50-60%.
Ce s-a stabilit în urma summit-ului
Accelerarea reformelor structurale.
Modificarea tratatelor europene pentru a consolida uniunea economică.
Instituirea unui "super-comisar" pe disciplină fiscală.
BCE nu se va implica în majorarea resurselor EFSF.
Crearea funcţiei de "preşedinte al summit-ului euro".
Ce se mai află pe agendă
Căi de majorare a resurselor EFSF.
Reducerea datoriilor Greciei.
Recapitalizarea băncilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
