Politică

Bruxellesul amână deciziile, tensiunea creşte. România îşi caută un scut

Bruxellesul amână deciziile, tensiunea creşte. România îşi caută un scut

Foto Stefan Micsik

Autor: Mihaela Claudia Medrega, Alexandru Stefan Matei

24.10.2011, 00:08 3516

Tensiunea externă creşte, iar România trebuie să fie pre­gătită pentru cel mai grav scenariu, în cazul în care liderii europeni nu s-ar în­ţelege şi nu ar ajunge la un acord în privinţa combaterii crizei datoriilor din zona euro, a recapitalizării băncilor şi a soluţionării problemei datoriei Greciei.

Într-un scenariu negativ, tensiunile pe pieţe s-ar accentua, băncile nu s-ar mai împrumuta între ele, iar acţiunile la burse se vor prăbuşi. Dobânzile şi aversiunea la risc ar creşte, iar fluxurile financiare s-ar bloca, existând riscul ca Europa să reintre în recesiune.

România nu va fi ferită de consecinţele nefaste, fiind posibil ca ritmul de creştere al exporturilor să frâneze puternic, în timp ce consumul intern va continua să se prăbuşească.

Dobânzile la lei şi la euro vor exploda, liniile de finanţare externă se vor diminua sau vom asista chiar la retrageri de fonduri, iar moneda naţională se va deprecia puternic. În aceste condiţii, eco­nomia românească poate recădea în re­cesiune. România îşi caută scut de protecţie prin construcţia unui buget cu deficit cât mai strâns şi reducerea ne­voii de finanţare.

Luarea unor decizii ferme la nivel european devine astfel de importanţă majoră şi pentru România. Politicienii europeni s-au întâlnit la sfârşitul săptă­mânii în cadrul celui de al 13-lea summit pe tema crizei din ultimele 21 de luni, dar deciziile în urma discuţiilor pur­tate timp de trei zile vor veni abia miercuri.

Preşedintele Traian Băsescu a de­cla­rat înainte de plecarea la Bruxelles că România, care şi-a luat la timp mă­suri de austeritate, are creşterea economică pusă sub semnul întrebării din cau­za întârzierilor uriaşe în deciziile celor din zona euro. El a avertizat că România a ajuns să se împrumute la dobânzi mai mari decât în 2010 din cauza CDS-ului regiunii.

Discuţiile liderilor europeni ar trebui să decidă dacă băncile zonei euro vor fi recapitalizate, Greciei îi vor fi şterse 50% din datoriile faţă de bănci şi alţi investitori privaţi, iar puterea de creditare a fondului de urgenţă EFSF va fi dublată la 940 de miliarde de euro. În spatele uşilor închise lupta s-a dus între Franţa şi Germania, prima inten­ţionând să implice mai mult BCE în rezolvarea problemelor Europei şi între Italia, Spania şi Portugalia pe de-o parte şi restul ţărilor din zona euro de cealaltă, pe tema recapitalizării băncilor.

Elita politică a Europei trebuie să vină cu măsuri care să îi convingă pe investitorii a căror răbdare a ajuns la limită, aşa cum o arată evoluţiile din ultimele luni ale burselor, unde marile bănci europene au rămas o umbră comparativ cu începutul anului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO