Politicienii europeni care se lupta cu reformarea economiei neperformante a Uniunii ar putea gasi un raspuns in timp ce savureaza o bautura la barul lui Solange Gellai, care lucreaza de 20 de ani drept chelnerita, turnand bauturi si alungand betivi. Dar, inainte ca Gellai sa isi deschida propria cafenea, anul trecut, legea belgiana i-a cerut sa urmeze cursuri timp de cinci luni si sa petreaca alte opt luni completand actele necesare pentru a demara afacerea. "Multa alergatura ca sa invat lucruri pe care deja le stiam", spune ea.
Milioane de europeni, de la barmani la staruri din fotbal, trebuie sa faca fata complexului de certificari, o cerinta pe care trebuie s-o indeplineasca pentru a putea activa in domeniul in care s-au pregatit, arata Wall Street Journal Europe. Economistii spun ca acesta e unul dintre cei mai importanti factori ce au generat rata ridicata a somajului si ritmul foarte lent al cresterii productivitatii in Europa. Rata somajului in cele 12 tari care utilizeaza euro este in medie de 9%, comparativ cu 5%, cifra aferenta Statelor Unite ale Americii. Iar in Europa este mult mai dificil sa gasesti o slujba dupa ce ai fost concediat. In tarile membre ale UE, 43% dintre someri nu si-au gasit un loc de munca timp de peste un an, pe cand in SUA procentajul este de doar 12%.
Si totusi, politicienii ce incearca sa restructureze economia europeana nu acorda acestei cerinte a obtinerii de certificate la fel de multa atentie pe cat acorda taxatiei excesive si pensiilor foarte mari.
In cele mai multe cazuri, sustin politicienii, acest sistem e necesar pentru ca societatea are nevoie de chirurgi si politisti calificati. "Argumentul pe care acestia il aduc in favoarea acestui sistem este faptul ca in acest fel este combatuta incompetenta," spune Peter Morici, profesor in economie in cadrul Universitatii Maryland. "Problema este ca acest sistem afecteaza sectorul intreprinzatorilor si ii descurajeaza pe oameni de la a-si cauta noi locuri de munca".
Ce stii sa faci?
Accentul pus pe certificare e in parte de inteles din moment ce costurile legate de angajare si concediere sunt mai mari in Europa comparativ cu Statele Unite, unde companiile nu sunt obligate in aceeasi masura ca in Europa sa-si avertizeze angajatii inainte de a-i concedia, si nici sa ofere pachete compensatorii cu o valoare atat de ridicata. Solicitand mai multe certificate, angajatorii europeni pot avea o mai mare incredere ca nu angajeaza persoane nepotrivite. Pe de alta parte, in America, angajatorii tind sa ofere oamenilor o sansa pe baza a ceea ce acestia stiu sa faca, si nu pe baza certificatelor si diplomelor pe care le detin acestia.
"In Statele Unite, ceea ce stiu sa faca oamenii conteaza mai mult decat calificarile formale ale acestora," arata Andries Schleiger, specialist in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. "In Europa, daca nu ai un anumit certificat, nu poti avansa in cariera, iar angajatorii nu-ti dau nici o sansa". Conform unui studiu efectuat de OCDE in anul 2000, in Statele Unite exista o legatura mai stransa intre salarii si calificari decat intre salarii si educatie.
Aceasta diferenta, adauga economistii, poate explica partial gradul de dezvoltare atins de americani in domeniul utilizarii tehnologiei. In mod tipic, companiile americane permit angajatilor, indiferent de pregatirea anterioara a acestora, sa invete cum sa utilizeze noi tehnologii la locul de munca, spre deosebire de cele europene ce nu angajeaza decat specialisti certificati. Prin urmare, companiile americane au reusit sa le depaseasca pe cele europene in domeniul productiei, spune Gwyn Hacche, economist in cadrul HSBC din Londra. "Ai nevoie de o forta de munca flexibila pentru a profita din plin de schimbarile din domeniul tehnologic".
Aceasta mentalitate a europenilor isi are radacinile in formele de organizare, sub forma de bresle si sindicate. In secolul 19, cand o populatie cu o educatie generala redusa lucra in cadrul unei economii ce necesita specializare, sistemul aprentisajului a functionat perfect. Muncitorii invatau timp de un deceniu cum sa lucreze in domeniul prelucrarii lemnului, de exemplu, obtineau mai apoi un certificat ce le atesta pregatirea, si de-abia dupa aceea puteau lucra in acest domeniu pana mureau.
In Germania, inca se solicita obtinerea de certificate in cazul a 41 de meserii. Acest sistem, ce dateaza din secolul 19, a inceput sa fie aplicat si in alte sectoare, chiar si in prezent. In domeniul fotbalului, de exemplu, fostul capitan al echipei germane i-a cerut lui Jurgen Klinsmann sa treaca un test de certificare inainte de a deveni antrenorul echipei nationale.
In Europa postbelica, sindicatele au depus mari eforturi pentru mentinerea si inasprirea acestor reguli legate de certificare.
Economistii spun ca adesea astfel de reguli nu mai au nici un sens avand in vedere numarul din ce in ce mai mare de muncitori calificati in mai multe domenii.
Sistemul "functiona foarte bine cand numai 5% din populatie era educata, dar nu mai este necesar in momentul in care procentul respectiv se ridica la 75%," spune Morici.
Dar mentalitatile se schimba greu
In Franta de exemplu, absolvirea cursurilor Grande Ecole este o pre-conditie pentru o cariera de succes in domeniul politic sau al afacerilor. Adesea, sunt mult mai importante diplomele unui candidat decat experienta acestuia, iar multi francezi inca mai cred ca o persoana nu poate avea decat o slujba in intreaga sa viata, si anume slujba pentru care s-a pregatit.
Pe intregul continent european, companiile solicita schimbarea acestui sistem. "Angajatorilor ar trebui sa li se permita si sa fie incurajati sa ofere calificare la locul de munca celor fara diploma, insa sindicatele se opun acestui lucru," spune Mark Andries, consultant pe probleme de munca in cadrul Flemish Employers Association din Belgia.
Guvernele nu se grabesc sa ia masuri in acest sens. Anul trecut, Germania a scutit 53 din 94 de profesii de la a fi nevoite sa ceara candidatilor la un loc de munca sa treaca un examen pentru certificare, insa nu exista alte masuri similare. Oficialii domeniilor afacerilor, guvernamental si sindicatele din Germania considera ca aceste reguli reprezinta o garantie a mentinerii accentului pe care care aceasta tara il pune pe calitate.
Sindicatele, pe care guvernele le consulta adesea inainte de a modifica legislatia, sustin aceste cereri de certificare pentru ca le ajuta sa tina sub control numarul locurilor de munca din cadrul profesiilor pe care le reprezinta.
"Nu dorim sa renuntam la aceste reguli, pentru ca i-ar face pe muncitori si consumatori vulnerabili," spune Daniel Richard, purtator de cuvant al FGTB, sindicatul muncitorilor socialisti din Belgia.
Solange Gellai spune acum ca intelege filosofia din spatele acestor reguli, dar este inca iritata ca intreg procesul a durat atat de mult. "Cea mai mare surpriza a mea a fost ca unei banci i-a luat numai cateva zile sa-mi aprobe un imprumut de 40.000 de euro, pe cand guvernului i-a luat un an sa decida daca sunt calificata," a spus aceasta.
catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
