Sub presiunea sancţiunilor americane, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că vrea să renunţe la dolar, însă banca centrală a ţării face exact opusul, acumulând dolari şi scăpând de euro, scrie Bloomberg.
Între timp, deşi petrolul, o sursă de venituri importantă pentru bugetul de stat, se scumpeşte, Rusia se împrumută mai mult.
Putin a declarat că ruperea de moneda americană este necesară pentru creşterea „suveranităţii economice“ a Rusiei, în special din perspectiva ultimelor penalităţi şi a ceea ce acesta a numit restricţii comerciale motivate politic.
„Întreaga lume poate vedea că monopolul dolarului este periculos pentru mulţi. Rezervele noastre de aur şi valută sunt în curs de diversificare“.
Cifrele spun o poveste diferită. Potrivit datelor băncii centrale, procentul deţinut de dolar în cadrul rezervelor valutare ale ţării a crescut la aproape 46% în 2017, de la uşor peste 40% în anul anterior.
Între timp, euro a reprezentat aproape 22%, în scădere de la peste 32% în 206 şi 43,8% în 2009.
Când vine vorba de diversificarea rezervelor valutare, Putin a avut dreptate. În ultimii ani, banca centrală a adăgat deţineri de yuani, cât şi de dolari canadieni şi australieni. Aceasta a cumpărat de asemenea aur.
În ceea ce priveşte finanţarea guvernului rus, avansul preţurilor petrolului la cel mai ridicat nivel din peste trei ani împinge în mod paradoxal cel mai mare exportator de energie al lumii să se îndatoreze şi mai mult.
Deşi Rusia va beneficia puternic de pe urma recentului raliu al preţurilor petrolului, bugetul ţării îndreptându-se către primul excedent din 2011, un program de achiziţii de valută de către ministerul rus de finanţe face ca ţara să aibă nevoie de mai multe ruble pentru a realiza operaţiunile respective când cursul creşte datorită preţurilor mai mari ale petrolului.
Drept rezultat, finanţarea în ruble va creşte aproape de nivelul record de anul trecut pentru a absorbi dolarii în plus în lunie cu aşa numita regulă a bugetului.
Regula bugetului a legat emisiunile de titluri de datorie suverană de cursul de schimbî, potrivit lui Anatoli Shal, analist JPMorgan Chase.
Ministerul rus de finanţe a crescut ţinta pe acest an privind finanţarea internă cu aproape 28% la 1.040 miliarde de ruble (16,9 miliarde de dolari), aproximativ dublul sumei atrase până acum în 2018. O rublă mai puternică decât cea inclusă în buget ar putea obliga guvernul să atragă mai mult capital pe plan intern.
Pentru a proteja rubla şi economia rusă de oscilaţiile preţurilor petrolului şi a limita cheltuielile, guvernul absoarbe în întregime veniturile generate când preţul petrolului extras din zona Munţilot Urali trece de 40 de dolari pe baril, transferând veniturile în plus către fondul său suveran.
Achiziţiile de valută vor consemna mai mult de o dublare în acest an la aproximativ 2.000 miliarde de ruble dacă preţurile ţiţeiului rusesc ating în medie 54-55 de dolari pe baril, urcând la aproximativ 2.800 miliarde de ruble dacă preţul atinge în medie 60 de dolari.
Rusia s-a confruntat cu un paradox similar în 2011-2012, când ministerul său de finanţe a continuat să se împrumute şi să canalizeze cashul către fondul suveran în pofida excedentului fiscal înregistrat, potrivit Olgăi Sterina, de la UralSib Financial.
