Moneda Belarusului a continuat săscadă la începutul săptămânii, declinul acesteia în raport cudolarul depăşind 50% în ultimele săptămâni.
Evoluţia vine în condiţiile încare regimul autoritar al lui Alexander Lukaşenko întâmpinădificultăţi în acoperirea deficitelor financiare după ce Rusia arefuzat să mai acorde un ajutor în valoare de mai multe miliarde dedolari atât de necesar ţării, scrie The Wall Street Journal.
Declinul rublei belaruse a generato devalorizare despre care unii analişti spun că este suficientăpentru a reface competitivitatea ţării pe pieţele de export.
Scăderea puternică a rublei adistrus însă puterea de cumpărare a belaruşilor care au făcuteconomii în ruble şi a pus în pericol viitorul companiilor caredepind de importuri în dolari sau euro de la furnizoriinternaţionali.
Deficitul de cont curent al ţăriia ajuns la 16% din PIB.
Rubla a scăzut la 6.500 de unităţiîn raport cu dolarul în weekendul trecut, de la 5.300 de unităţicătre sfârşitul săptămânii. În ultimele săptămâni, banca centrală acerut ca rubla să fie tranzacţionată la sau aproape de rataoficială de schimb, legată în prezent de dolar la 3.120 deunităţi.
Teoretic, clienţii individuali potcumpăra dolarul la 4.500 ruble belaruse, însă în realitate aceştiasunt nevoiţi adesea să stea la cozi până când cineva vinde dolaripentru a putea cumpăra. Unele mărci internaţionale de alimente şibăuturi au dispărut de pe rafturile magazinelor din capitala ţării,Minsk.
Economiştii nu se aşteaptă caproblemele Belarusului să se extindă către alte ţări est-europeneavând în vedere dimensiunea redusă şi izolarea economiei acesteiţări.
Însă problemele financiare din ceîn ce mai dramatice ale Belarusului au generat semne de întrebareprivitoare la capacitatea ţării de a-şi plăti datoriile şi de aatrage finanţare în continuare.
Săptămâna trecută, ministrul rusde finanţe Alexei Kudrin a declarat că ţara ar putea primi ajutorde numai 1 miliard de dolari în acest an, în loc de împrumutul de2,7 miliarde de dolari, sumă discutată anterior cu un grup condusde Rusia. Kudrin a sugerat că ţara şi-ar putea acceleraprivatizarea activelor de stat şi ar putea apela la Fondul MonetarInternaţional.
Decizia Rusiei a fost probabilmotivată de ezitările Belarusului în a permite deţinerea de cătreaceastă ţară a unora din activele sale strategice din sectoare cumar fi cel energetic, potrivit lui Timothy Ash, analist în cadrulRoyal Bank of Scotland. FMI a susţinut recent o mai profundădevalorizare a rublei ca metodă de impulsionare a exporturilorBelarusului.
Ţara şi-a devalorizat moneda cu 25de procente în 2009, întrunind o cerinţă inclusă într-un programFMI, şi a primit un împrumut de 2,5 miliarde de dolari din parteafondului.
În acest an, banca centrală aţării a majorat ratele dobânzii la 13% în speranţa de a atragedeponenţi locali. "Belarusul trebuie să fie mai competitiv, iaracest lucru va avea un efect pozitiv", a declarat CharlieRobertson, economist-şef în cadrul Renaissance Capital.
Rezervele externe ale Belarusuluiau scăzut în acest an pe fondul majorării preţurilor la energie decătre Rusia, iar Minskul se confruntă cu o izolare în creştere faţăde Europa, cât şi de vecinii ex-sovietici.
Statele Unite şi Uniunea Europeanăau ameninţat să-şi extindă sancţiunile împotriva Belarusului dupăce o instanţă din Minsk l-a condamnat pe un lider proeminent alopoziţiei la cinci ani de închisoare în contextul protestelorîmpotriva contestatelor alegeri prezidenţiale din luna decembrie aanului trecut.
Moscova şi-a exprimat de asemeneanemulţumirea în această privinţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
