Comisia Europeană a luat guvernele statelor membre prin surprindere anunţând un pachet de măsuri pentru soluţionarea crizei energetice din Europa, iar reacţia ţărilor membre a fost amestecată, au declarat şase diplomaţi pentru Politico.
Preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen a propus cinci măsuri „imediate“ de temperare a crizei: plafonarea preţurilor gazelor ruseşti, măsuri obligatorii de reducere a cererii de electricitate în orele de vârf, plafonarea „veniturilor enorme“ obţinute de unele companii prin generarea de electricitate din surse cu costuri mai reduse decât gazul; o taxă de solidaritate pe companiile de combustibili fosili care obţin profituri substanţiale şi facilitarea finanţării companiilor de utilităţi cu probleme.
Plafonarea veniturilor stă în centrul planului UE de stabilizare a pieţei electricităţii.
Producătorii de energie regenerabilă şi nucleară obţin „venituri enorme“ de pe urma crizei, a explicat preşedinta Comisiei, potrivit Euractiv. „Aceste venituri nu reflectă costurile de producţie ale acestora. Astfel, a venit vremea ca consumatorii să aibă de câştigat. Vom propune redirecţionarea acestor profituri neaşteptate către statele membre pentru ca acestea să poată susţine gospodăriile şi companiile vulnerabile“.
Două măsuri sunt susţinute atât de Comisie, cât şi de ţările UE, potrivit declaraţiilor diplomaţilor.
Prima are legătură cu oferirea de finanţare pentru susţinerea companiilor de utilităţi, iar a doua cu taxarea profiturilor companiilor care generează electricitate din surse ieftine.
Cea mai controversată măsură priveşte plafonarea preţului gazelor ruseşti, menită în mare măsură să penalizeze Kremlinul financiar pentru războiul din Ucraina, capitalele având „păreri foarte contradictorii“, potrivit unui diplomat.
Germania s-a declarat sceptică cu privire la idee, în timp ce Ungaria este împotrivă, ca şi Slovacia şi cel puţin alte două ţări. Altele, ca Polonia şi Italia, vor ca Comisia să meargă mai departe şi să plafoneze preţul tuturor gazelor importate de UE.
Ideea reducerii cererii de electricitate este populară, însă ţări ca Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Polonia vor ca astfel de măsuri să nu fie obligatorii.
Comisia nu a abordat problema decuplării preţurilor gazelor şi electricităţii, deşi mai multe ţări vor ca acest lucru să se întâmple.
Între timp, industria metalurgică europeană a avertizat că criza energetică reprezintă o „ameninţare existenţială“ pentru viitorul său, executivii din cadrul acesteia temându-se că multe topitorii s-ar putea închide permanent în lipsa unor acţiuni de urgenţă din partea UE, relatează Financial Times.
Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Eurometaux, care reprezintă cei mai mari producători din sector, arată că problemele industriei se vor adânci dacă UE nu va interveni.
