La un an de la izbucnirea crizei, Franta inca sta sub semnulsomajului si al datoriilor, insa exista si doi mari supravietuitoriai acestei furtuni economice: presedintele francez si un model - nusotia sa, ci modelul social francez.
In primavara, simbolul Revolutiei franceze, Robespierre, pareaca este pe buzele tuturor demonstrantilor care pichetau companiilepentru care lucrau, amenintand ca vor lua ostatici din randul topmanagementului sau ca vor arunca in aer fabricile, scrie TheTelegraph. Gruparile de extrema stanga visau la o revolta socialasimilara celei din mai 1968, cand doua milioane de muncitori auintrat in greva.
In prezent, sindicatele sunt destul de discrete, iar protestele- sporadice. Asta nu inseamna insa ca situatia arata roz. Recent,opinia publica a fost oripilata de valul de 23 de sinucideri de laFrance Telecom, operatorul de telefonie partial aflat inproprietatea statului. Sectoarele de referinta ale Frantei, precumcel al bunurilor de lux sau al vinului, au primit lovituri repetatesub centura, iar preturile proprietatilor imobiliare din Paris auscazut cu 9% in primul trimestru.
Se putea si mai rau in Franta
Cu toate acestea, viziunea generala este ca lucrurile ar fiputut lua o turnura si mai radicala. "Mediul este mai putintensionat decat ne-am fi putut imagina", spune Brice Teinturier,reprezentanta a companiei de sondaje Sofres.
Sistemul bancar destul de prudent al Frantei a tinut piept cubine crahului economic. Intr-adevar, guvernul de la Paris a acordatun program de bail-out in valoare de 360 mld. euro, insa numai douabanci, Natixis si Dexia, au fost cu adevarat in pericol sa seprabuseasca.
Hexagonul a inregistrat chiar o expansiune economica de 0,3% inal doilea trimestru si o crestere - modesta ce-i drept - aincrederii consumatorilor.
"Nu as indrazni sa spun asta cu voce tare, insa criza a afectatrelativ putina lume", considera Dominique Reynie, analist politic."Bineinteles, somajul si datoriile au crescut si vom plati un pretdestul de mare odata ce vom iesi din aceasta situatie. Insa astazi,Franta trece de criza relativ neatinsa comparativ cu Marea Britaniesi Spania", explica Reynie.
Totul a adus beneficii politice unui singur om:presedintele.
Toamna trecuta, Nicolas Sarkozy incerca din rasputeri sa scapede imaginea de "presedinte al celor bogati", care se afiseaza cuceasuri Rolex la mana si se plimba cu iahturile si avioaneleprivate ale prietenilor, in mod hilar intr-o tara cu traditie indecapitarea monarhilor.
Ales in baza promisiunii sale de a transforma Franta intr-o"tara care munceste mai mult pentru a castiga mai mult", Sarkozy adecretat "modelul francez" al impozitelor si cheltuielilorguvernamentale excesive ca fiind inadecvat, sustinand cu fermitateca tara pe care o conduce ar trebui sa ia lectii de la veciniianglo-saxoni mult mai liberali.
Sectorul public este cheia consumuluiintern
Criza a schimbat insa macazul. "Modelul francez are inca sansesa-si dovedeasca utilitatea", a spus Sarkozy in iunie.
Particularitatea cheie a acestui model este "armata" de angajatidin sectorul public, care se ridica la 5,2 mil. de persoane,potrivit lui Jacques Marseille, profesor de istorie economica laSorbona. Acestia reprezinta circa un sfert din populatia activa dinHexagon.
In timp ce Germania a fost puternic lovita de declinulexporturilor, Franta, mult mai dependenta de piata sa interna, nu asimtit vreo scadere a consumului. "Locurile de munca, salariile sipensiile garantate amortizeaza scaderea consumului", spuneMarseille.
Insa modelul francez vine cu un pret destul de mare. "In 2009 neindreptam catre un deficit de 130 mld. euro, ceea ce inseamna capentru prima data in istorie acesta va fi egal cu jumatate dincheltuielile guvernamentale - un record absolut", adaugaMarseille.
Sectorul privat, piatra de moara a pieteimuncii
Pentru sectorul privat, perspectivele sunt mult maipesimiste.
"Cifrele privind rata somajului nu iau in calcul faptul cafunctionarii publici nu pot fi concediati. Daca se ia inconsiderare acest aspect, somajul (deja situat la 9,15%) ar fi multmai mare, in special daca ne gandim cat de tarziu intra franceziipe piata muncii si cat de devreme se pensioneaza", potrivit luiMarseille.
El estimeaza ca somajul excesiv din Franta nu va incepe sa sereduca nici cand tara va reveni la crestere economica, intrucatpiata muncii este slab organizata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
