Un grup de state bogate din UE condus de Franţa, Olanda şi Marea Britanie vrea scăderea substanţială a fondurilor de 2,9 mld. euro pe care CE ar trebui să le suporte după reducerea de la 15% la 5% a cofinanţării care revine României şi altor cinci state membre pentru proiectele finanţate cu bani europeni.
CE a anunţat la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar putea aduce economii de 2,9 mld. euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Pentru România, aceste economii pot ajunge la 714 milioane de euro.
Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Fondurile structurale ating o valoare totală de 50 mld. euro pe an în UE.
"Dacă trebuie să contribui cu doar 5% la costurile proiectului, înseamnă că practic primeşti bani gratis. Nu ne place acest lucru. Guvernele trebuie să vină cu propriii bani pentru a demonstra că finanţează proiectele bune", a declarat reprezentantul unuia dintre statele implicate în discuţii.
O opoziţie mai extinsă se formează împotriva unei componente a propunerii CE în baza căreia s-ar plăti cea mai mare parte a sumei de 2,9 miliarde de euro, cea care prevede ca planul să se aplice retroactiv din momentul în care ţările au început să primească asistenţă financiară.
Componenta retrospectivă reprezintă "cel puţin jumătate" din sumele avute în vedere, au afirmat doi diplomaţi. Aceasta ar însemna restituirea către state a 10% din valoarea proiectelor cofinanţate cu bani europeni pentru care au fost depuse cereri în ultimele câteva luni sau câţiva ani. Un negociator a afirmat că unele guverne se tem că planul CE, în varianta actuală, ar duce la creşterea bugetului pentru anul următor. Bugetul UE este asigurat prin contribuţii ale statelor membre. Comisia susţine însă că poate finanţa programul din rezerve existente.
Grupuri de specialişti ai statelor membre încearcă să ajungă la un consens cu privire la propunerea CE, prezentată de Comisie în iunie, prin care plăţile către cele şase state ar urma să fie efectuate în ianuarie 2012, după primirea acordului Parlamentului European.
Multe state din UE au dificultăţi în cheltuirea fondurilor europene, care pot ajunge până la 4% din PIB şi sunt însoţite de reguli comunitare stricte, notează publicaţia britanică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
