Ceea ce se întâmplă cu cererea din Germania este important pentru România deoarece această economie absoarbe cele mai multe exporturi româneşti şi este motorul de creştere pentru economia zonei euro.
Tradiţia spune că nemţii sunt prudenţi în privinţa lucrurilor pe care-şi cheltuie banii. Ei îşi fac cumpărăturile la magazinele de discount, sunt foarte atenţi la preţuri, se gândesc de două ori înainte de a scoate bani din buzunar şi se simt mai uşuraţi dacă îşi pun economiile deoparte pentru zile negre. În 2010, spre exemplu, nemţii au economisit 15% din venituri, o rată mai redusă doar decât cea a chinezilor. Vremurile s-au schimbat însă, iar germanii cheltuie din ce în ce mai mult.
„Cheful“ de a cheltui este la maximul ultimilor 13 ani, potrivit unui studiu al institutului de cercetare a pieţei GfK. Rata de economisire s-a redus la 9%.
Întărirea sentimentului de siguranţă a contribuit la această evoluţie, spun experţii. „Consumatorii se simt foarte în siguranţă în present, în special în ceea ce priveşte locul de muncă“, a explicat Rolf Bürkl, analist la GfK. Mai puţină teamă în ceea ce priveşte viitorul duce la creşterea încrederii consumatorului.
Economisirea nu mai este atractivă
Un alt motiv stă în spatele scăderii interesului nemţilor în a economisi. „Avem în prezent o bancă centrală care duce o politică monetară cu dobânzi zero. Aceasta înseamnă că pentru economii abia dacă primesc dobândă“, a spus Jan Philip Weber, economist la Asociaţia Naţională a Băncilor Cooperative Germane. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale Europene este de 0,05% şi va rămâne probabil pentru mult timp la niveluri reduse. Cu această politică BCE încearcă să micşoreze costul creditului şi să insufle viaţă în economia muribundă a zonei euro, dar până acum nu a obţinut rezultatele scontate din cauza lipsei cererii pentru credit.
Deciziile BCE au declanşat însă un boom pe bursele de acţiuni. Însă nemţii nu trag prea mari foloase din această evoluţie deoarece majoritatea, din cauza aversiunii la risc, evită să investească în acţiuni. Doar 6% dintre germani îşi rotunjesc economiile pentru când vor fi pensionari investind în acţiuni.
Nemţii preferă mai degrabă să cumpere proprietăţi imobiliare sau maşini noi. Dispoziţia de a cumpăra ceva este la maximul ultimilor opt ani.
„Creşterea consumului ajută şi alte ţări afectate de criza economică şi duce la majorarea importurilor Germaniei de bunuri din alte ţări“, a spus Bürkl. Absorbirea mai multor exporturi din alte ţări va duce, de asemenea, la diminuarea uriaşului surplus comercial al Germaniei din cauza căruia ţara este criticată dur de partenerii comerciali, inclusiv de SUA.
Mai mult, un consum mai mare măreşte impulsul economiei nemţeşti. „Consumul privat este de bază pentru creşterea noastră economică. Iar un consum solid este indispensabil expansiunii economice şi prosperităţii“, a precizat Weber.
Declin continuu
Cu toate acestea, consumul rămâne o sabie cu două tăişuri deoarece evoluţia demografică din Germania va pune presiuni pe rata de economisire. „Creşterea proporţiei de pensionari în populaţia totală va avea un efect din ce în ce mai inhibitor asupra economiilor germanilor“, notează Weber. Asociaţia lui estimează că rata de economisire se va micşora la 7% în 2020. În condiţiile în care îmbătrânirea populaţiei duce la scăderea pensiilor, nemţii va trebui să pună mai mulţi bani deoparte pentru a evita un trai în sărăcie ca pensionar. Bürkl sugerează că Germania are nevoie de o rată de economisire de 10%.
