Din momentul in care bancile centrale au incetat sa mai cumpere aur acum 40 de ani, industria a devenit mai dependenta de bijuterii, ceea ce a determinat Consiliul Mondial al Aurului sa caute rapid noi piete. Dar spre deosebire de diamante si platina, cautatorii de aur nu si-au aratat interesul pentru consumatorul final, relateaza Financial Times.
CÃ¥ndva simbolul bogatiei si puterii, aurul si-a diminuat importanta economica printre oamenii de afaceri si consumatorii moderni.
Importanta financiara a metalului a scazut o data cu dezvoltarea instrumentelor cu venit fix, a titlurilor de credit si a altor produse derivate.
Productia anuala este estimata la aproximativ 33 miliarde de dolari (26 miliarde de euro) dintre care circa 6 miliarde sunt tranzactionate la Londra, dar acest volum este nesemnificativ fata de cel al schimburilor internationale de pe piata de capital.
Pentru consumatori, aurul nu mai este la fel de cautat ca o geanta Cartier sau o pereche de pantofi Jimmy Choo.
Primele trei branduri mondiale printre care si Louis Vuitton au cheltuit 2 miliarde de dolari (1,65 milirde de euro) pe promovare anul trecut, De Beers a investit 180 de milioane de dolari (149 milioane de euro) in marketing in timp ce Consiliul Mondial al Aurului, institutia care se ocupa de promovarea industriei a cheltuit aproximativ 62 de milioane de dolari (51,3 milioane de euro).
Pretul aurului a ramas la peste 400 de dolari (331 euro) uncia in ultimele noua luni. Acesta nu a impiedicat cosumatorii sa cumpere aur si bijuterii, conducånd la o crestere cu doua cifre a vånzarilor in primul trimestru al acestui an. Volumul vånzarilor este si el mai ridicat fata de cel de acum cinci ani.
Aceasta crestere ofera industriei un nou impuls, deoarece demonstreaza ca majoritatea consumatorilor au depasit socul majorarii de 70% a pretului in ultimii trei ani.
"Ultimele date referitoare la vånzarile de bijuterii au fost o surpriza placuta si demonstreaza ca toti cumparatorii sunt dispusi sa accepte preturi ridicate", a spus Martin Stokes, vicepresedinte al JPMorgan Chase din Londra.
Bijuteria este foarte importanta pentru industria aurului deoarece reprezinta aproximativ 70% din cererea totala la nivel global. Cu toate acestea legatura dintre cei direct implicati in industrie, producatorii de bijuterii, designerii, si retailisti este una nesemnificativa.
Aceasta este in principal rezultatul trecerii timpului. La 100 de ani de la goana dupa aur din California si Australia, metalul a fost våndut aproape in intregime bancilor noi formate in Europa, America si din coloniile britanice care il foloseau ca pe o garantie in cazul in care valutele lor s-ar devaloriza.
Din momentul in care bancile centrale au incetat insa sa cumpere aur acum 40 de ani, industria a devenit mai dependenta de vånzarile de bijuterii pentru a sutine cererea. Acesta tendinta a fost mai accentuata in India, care contabilizeaza o cincime din vånzarile mondiale de bijuterii.
Increderea in sectorul de bijuterii a grabit Consiliul Mondial al Aurului, corpul cu sediul in Londra responsabil cu promovarea aurului, sa caute noi piete, si sa lanseze cu succes produse de investitii bazate pe pretul aurului precum StreetTracks Gold, cotate la New York Stock Exchange, si Gold Bullion Securities la Londra.
Ironic, actiunile companiilor din industrie au fost afectate de lansarea StreetTracks in noiembrie anul trecut, indicele FTSE scazånd cu aproximativ 25% de la cotarea acestora.
Analistii sunt de parere ca atåt SteetTracks, cåt si celelalte produse au furnizat investitorilor in aur mai multe alternative la actiunile clasice reducånd lipsa oportunitatilor de investitii din domeniu.
Initierea de investitii de catre Consiliul Mondial al Aurului nu a beneficiat de suportul financiar al industriei. Consiliul a primit fonduri de la companiile care reprezentau o treime din productia mondiala, ceea ce inseamna ca mare parte din acestia nu se implica efectiv in actiuni care sa conduca la cresterea cererii pentru metalul pretios.
Aceasta atitudine creeaza un contrast cu industria platinii in care producatorii im-portanti se implica semnificativ in marketing.
Paul Walker, director general la GFMS, grupul de consultanta si previziune al metalelor pretioase, crede ca legatura dintre mineri si consumatorul final va ramåne practic inexistenta deoarece acest sector este foarte fragmentat in comparatie cu altele de acest fel, iar stimulentul financiar nu pare atåt de convingator.
Cautatorii cheltuiesc din ce in ce mai putin pe noi explorari. Trevor Steel, co-manager la Baker Steel, un fond de hedging specializat in metale pretioase, a aratat ca activitatile de explorare au atins un maxim in 1997 cånd au inregistrat o valoare de 3,5 miliarde de dolari. Anul trecut acestea au scazut la 1,4 miliarde de dolari. Dupa parerea lui productia de aur nu este inlocuita de noi descoperiri. Din 1990, aproximativ 1.200 de milioane de uncii au fost produse, dar numai 400 de milioane de uncii de rezerve au fost descoperite. Daca acest trend va continua, se poate ajunge la o majorare si mai mare a pretului aurului. Steel a adaugat ca grupurile din domeniu au cheltuit 22 mld. dolari (18 miliarde de euro) pe explorari din 1990 si au descoperit 348 milioane de uncii, ceea ce inseamna un cost de 63 de dolari uncia. "Sustinerea acestor proiecte implica cheltuieli anuale cu explorarile de aproximativ 5 miliarde de dolari", a completat el.
Cu toate acestea cautatorii de aur sud-africani precum Harmony, DRDgold Ashanti si Gold Fields, care se situeaza printre primii 15 producatori mondiali, se lupta sa mentina costurile la un nivel constant dupa ce cresterile pretului aurului in ranzi urmate de scaderi bruste au determinat costuri de productie peste preturile locale de vånzare. Toate acestea au contribuit la inchiderea mai multor mine si au cauzat pierderi altora.
China, care a condus explozia de pe piata marfurilor in ultimii trei ani, a avut påna acum un impact scazut asupra industriei. Cu toate acestea, noile reglementari de pe piata aurului din China, respectiv renuntarea la restrictiile cu privire la comert, si renuntarea la un regim de taxe a provocat optimism cu privire la perspectivele acestui metal in China.
Executivii din domeniu privesc cu incredere viitorul acestui metal in China.
Bobby Godsell, director general la AngloGold Ashanti, spune ca se asteapta ca pretul aurului sa ajunga la 500 de dolari uncia påna la sfårsitul acestui an datorita dolarului tot mai slab si a cererii crescute pentru bijuterii. Opinia sa este impartasita de oficialii de la Newmont, cea mai mare companie cautatoare de aur din lume, care vede pretul aurului la 525 dolari uncia in 12 luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
