A trecut un an de când Grecia a evitat falimentul graţiesusţinerii de 110 miliarde de euro ce i-a fost acordată de Europaşi Fondul Monetar Internaţional. Deşi nimeni nu se aştepta casituaţia financiară a ţării să se îmbunătăţească rapid, disperareagrecilor de rând reflectă un nivel al suferinţei pe care nimeni deaici nu l-ar fi anticipat.
Pe fondul anunţurilor privitoare la reduceri ale ratingului decredit, grecii, intraţi în panică, îşi retrag banii din bănci.Sistemul bancar din Grecia a pierdut depozite de 40 de miliarde deeuro anul trecut, iar bancherii spun că ritmul retragerilor s-aaccelerat în ultima vreme.
Miniştrii de finanţe din zona euro încearcă să decidă dacă săacorde Greciei, de aşteptat să-şi depăşească ţinta de deficit cupână la 2% din PIB în acest an, o nouă rundă de credite în valoaretotală de 60 mld. euro şi ce noi reduceri bugetare ar trebuisolicitate în schimb. Totuşi, nu se ştie sigur dacă acest gen de"reţetă" este cel corect.
Această formulă încalcă două principii economice de bază,conform lui Yanis Varoufakis, profesor de economie în cadrulUniversităţii din Atena. "Nu împrumuţi bani la dobânzi ridicateunui stat insolvent şi nu introduci măsuri de austeritate înrecesiune. E foarte simplu: datoria va urca, iar PIB-ul va scădea.Nu am învăţat nimic din ce s-a întâmplat în 1929?" Însă, în timpce dezbaterea privitoare la modalităţile de susţinere a economieigreceşti este una publică, efectele situaţiei de criză asupraoamenilor de rând sunt mai puţin cunoscute.
Potrivit oficialilor din Atena, numărul celor rămaşi fărălocuinţă a crescut cu 25%.
La principala cantină a săracilor din Atena, 3.500 de oameni vinzilnic, în creştere de la aproximativ 100 pe zi în momentuldeschiderii acesteia cu zece ani în urmă. Vârsta medie a celor carevin aici este acum de 47 de ani, faţă de 60 de ani cu doi ani înurmă. Rata şomajului în rândul bărbaţilor cu vârste cuprinse între30 şi 60 de ani a crescut la 10% de la 4% de la izbucnirea crizeiîn 2008.
Potrivit unui oficial al Klimaka, o organizaţie de serviciisociale, numărul apelurilor prin care se solicită asistenţă acrescut la 30 pe zi, dublul nivelului de acum doi ani.
Deşi asistenţii sociali vorbesc despre o nouă generaţie deoameni fără locuinţă, guvernul grec nu-i recunoaşte în mod oficialpe cei fără locuinţă drept o categorie care are nevoie deasistenţă, spune Anta Alamanu, care administrează un adăpost cufinanţare privată pentru Klimaka.
Drept rezultat, nu există adăposturi susţinute de guvern pentrucei rămaşi fără locuinţă similare celor care există în alte părţiale Europei sau în Statele Unite.
Unii analişti susţin că vor urma proteste sociale, alimentate dediviziunea dintre sectorul privat profund afectat şi un sectorpublic de aproximativ un milion de persoane care nu a suferit pânăacum scăderi importante ale locurilor de muncă.
Există critici din ce în ce mai dure conform cărora, după orundă de schimbări introduse anul trecut, primul-ministru GeorgePapandreou nu mai are ambiţii la fel de mari. Un plan de atragere a50 de miliarde de euro până în 2015 prin privatizarea companiilorenergetice şi feroviare nu s-a materializat. Companiile respectiverămân în mare parte neatinse de reforme.
Criticii primului-ministru spun că acesta evită deciziiledificile în aşteptarea unui nou bailout european. Germania, spuneRichard Parker, unul dintre consilierii de top ai lui Papandreou,ar trebui să-şi depăşească instinctele calviniste şi să acordeGreciei susţinere pentru ca ţara să-şi poată continua procesul dereformă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
