Liderul pietei autohtone a zaharului, Agrana Romania, a inregistrat pe primul semestru al acestui an vanzari apropiate cu cele din perioada similara a anului trecut, in ciuda vremii ploioase care a redus consumul de bauturi racoritoare.
"Vanzarile de zahar au fost relativ similare cu cele ale anului trecut. Vremea ploioasa a facut ca vanzarile sa fie mai reduse fata de perioade similare ale anilor trecuti pentru ca fructele au aparut mai tarziu, iar consumul de bauturi racoritoare si inghetata a fost mai mic sau intarziat. In conditiile cresterii costurilor la materii prime, energie, combustibili, si cele legate de mediu, pe o piata cu crestere zero, competitia ramane puternica si, mai mult ca sigur, vom asista la restructurari in cadrul acestei industrii", spune Emilian Dobrescu, general representative al Agrana Romania ce detine trei facilitati de productie in Romania.
El spune ca in ciuda problemelor, Agrana Romania se situeaza chiar putin peste buget, sperand sa atinga nivelul volumelor estimate, "chiar daca exista premisele ca profiturile sa fie afectate".
Agrana are o cifra anuala de 68 de milioane de euro, iar pe primul trimestru al acestui an a raportat vanzari de aproape 18 milioane de euro fata de 11 milioane de euro in trimestrul I 2003.
Pretul zaharului rafinat a crescut recent la Londra, la peste 300 de dolari pe tona (250 de euro) aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii sapte ani, din cauza ofertei slabe si a cererii ridicate provenite din Asia si Orientul Mijlociu.
Situatia vine pe fondul reformei zaharului din Europa, care va duce la o scadere cu 40% a pretului de interventie la zaharul din sfecla de zahar.
"Preturile mondiale la zahar sunt in crestere, nu neaparat din cauza anuntatei reforme a zaharului din UE, cat mai ales datorita majorarii cererii din partea unor state ca India si a cresterii pretului petrolului, care duce la marirea costurilor de transport si la majorarea productiei de bioethanol din trestie de zahar, reducand oferta de zahar. Un pret mondial ridicat al zaharului nu face decat sa sustina alternativa de producere a zaharului din sfecla europeana, altfel puternic concurata de trestia braziliana", afirma Dobrescu. El sustine ca reforma zaharului din UE va afecta veniturile si performantele acestui sector atat in UE cat si in Romania.
"Daca pana acum producatorul de sfecla european primea 47 euro/tona de sfecla, acelasi producator va primi 25 euro/tona din 2006/2007, iar in multe tari cum ar fi Irlanda, Grecia, Portugalia sau Italia, aceasta cultura va dispare. Numai cultivatorii foarte eficienti si cu randamente superioare vor supravietui", spune Dobrescu.
Romania a negociat in relatia cu UE o cota de productie a zaharului de 438.800 de tone de zahar alb, din care 109.164 de tone de zahar din sfecla si 329.636 de tone de zahar rafinat din zahar brut. "Actualmente, industria este monitorizata pentru a vedea care dintre jucatori sunt capabili sa produca zahar si dupa aderare. Amanarea alocarii primare pentru zaharul rafinat este justificata permanent prin verificarea datelor statistice ale productiei de zahar in perioada 1998 - 2002. Datele statistice care au stat la baza negocierii cotei nationale ar trebui sa fie cele care sa dea masura productiei in perioada istorica", spune Dobrescu.
Principalii competitori ai Agrana sunt Zaharul Oradea, detinut de Pfeifer & Langen din Germania, Zaharul Ludus, detinut de un grup de investitori francezi, Marr Sugar, detinut de un investitor rus, Marat Safin, fabrica de la Liesti (judetul Galati), detinuta de un grup de investitori romani si cea de la Calarasi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
