Grupul austriac Agrana, care activeaza in Romania in domeniul industriei zaharului, a avut in 2000 o cifra de afaceri de 57,5 milioane de dolari.
Profitul operational a fost de 5,08 milioane de dolari, dar societatea a inregistrat pierderi de 2,9 milioane de dolari. In 2001, compania tinteste atingerea pragului de profitabilitate, cu vanzari care sa depaseasca 83 de milioane de dolari, a declarat pentru Ziarul Financiar Viorel Dumitrache, Director Financiar Agrana Romania.
Produsele Agrana detin circa 30% din piata locala de zahar, iar grupul intentioneaza ca in 2001 sa ajunga la 35% din piata.
In Romania, grupul Agrana detine pachetele majoritare de actiuni la trei fabrici de zahar achizitionate in 1998. La Beta ?andarei, are 86% din pachetul de actiuni si la Zaharul Buzau are peste 78% din actiuni. Danubiana Roman este detinuta in proportie de 79% de acelasi grup.
In cei trei ani de prezenta pe piata romaneasca, Agrana a investit 50 mil. de $. In 2001, intentioneaza sa investeasca alte circa 4 mil. de $. "Fabricile pe care le-am preluat aveau o tehnologie depasita, din perioada anilor '60 - '70. Retehnologizarea nu se poate face peste noapte.
Deocamdata, din cele trei fabrici pe care le detinem, doar cea de la Buzau este profitabila. In momentul preluarii, aceste unitati functionau cu pierderi uriase.
Din 1998 deficitul a fost redus in mod semnificativ si speram ca in 2001 sa trecem pe profit, care nu poate fi foarte mare, dar e o noutate, oricum", sustin oficialii Agrana.
"In procesul preluarii fabricilor, a existat, in mod inevitabil, momentul restructurarii. Conform acestui program trebuie sa platim , in medie, 10-11 salarii compensatorii pentru persoanele care au intrat in somaj", au spus reprezentantii Agrana. Compania are in Romania peste 1380 de angajati.
Salariatii grupului sunt cei mai bine platiti din aceasta industrie, in tara noastra, sustine directorul financiar. Media neta salariala este de 140 de dolari, cu o cheltuiala valorica medie de 270 de dolari. Diferenta se datoreaza taxelor platite statului.
"Planurile de viitor ale Agrana nu vizeaza noi achizitii. Totusi, intentionam sa recuperam fabrica de zahar "Cristal" Urziceni (al carei actionar majoritar este tot firma austriaca Agrana n.red) aflata in lichidare judiciara.
Cu capacitatile de productie pe care le detinem la ora actuala putem asigura consumul total de zahar al intregii tari, pentru ca nu functionam decat la 30% din capacitate. Investitiile planificate se refera doar la eficientizarea actualelor activitati", a mentionat Dumitrache.
In Romania, Agrana produce zahar care foloseste ca materie prima sfecla de zahar doar la Danubiana Roman. In rest, produce zahar la care foloseste ca materie prima zaharul brut produs din trestie de zahar, importat in principal de pe piata sud-americana.
ai totusi, pentru obtinerea materiei prime autohtone, grupul va contracta in 2001 15.000 de ha teren pentru cultivarea sfeclei de zahar, in regiunea invecinata fabricilor de la Roman si Buzau, adica dublu fata de cea contractata in 2000 (7.000 ha).
"Agrana intentioneaza ca in urmatorii ani sa-si asigure materia prima necesara producerii zaharului exclusiv din sfecla de zahar cultivata in tara.
Cultura de sfecla este cea mai profitabila dintre culturile de camp. Pentru pregatirea unei culturi de sfecla de zahar e nevoie de timp: daca vrei recolta in 2002, trebuie sa pregatesti terenul din vara lui 2001", a mai spus Dumitrache.
Anul acesta au fost acordate, de catre Guvern, subventii de 1 milion de lei pentru fiecare hectar de teren cultivat, dar pretul total pentru o astfel de cultura este de 14 mi. lei la ha.
Pentru terenurile contractate de companie, cultivatorii sunt sustinuti cu seminte, pesticide tehnica agricola, ingrasaminte si consultanta agricola de specialitate, pana in momentul recoltei, care se evalueaza de comun acord cu fermierii, au spus reprezentantii Agrana.
Principalii competitori pentru Agrana sunt Pfeifer und Langen (Germania), Sucrerie de Marquentere si Sucrerie de Bazancour (Franta) si Argirom Calarasi.
Industria zaharului, in declin accentuat in toata Europa de Est
Industria zaharului din statele est-europene este intr-o situatie de criza, caracterizata de eforturile de supravietuire, desi productia din acest sector a cunoscut, anul trecut, o stabilizare relativa, dupa ani de declin.
In regiune, productia de zahar pentru sezonul 2000/2001, a fost de 7,17 milioane de tone, fata de 7,28 milioane de tone, in sezonul precedent, avand un nivel cu mult inferior valorilor de la inceputul anilor 1990, de aproximativ 11 milioane de tone.
Datele statistice indica o suprafata plantata cu sfecla, in acest sezon, cel putin egala cu cea din anul trecut. "In statele din fosta Uniune Sovietica aceasta suprafata ar putea creste, in vreme ce in Europa Centrala, suprafata cultivata cu sfecla de zahar va ramOne aceeasi", apreciaza Christoph Berg, analist la F.O. Licht.
Analistii din acest sector considera ca atOt in Rusia, cat si in Ucraina, se urmareste o crestere a suprafetei cultivate cu sfecla de zahar, dar cantitatile de seminte de calitate limitate, precum si echipamentele agricole invechite nu permit o majorare a productiei.
?arile care vor cunoaste transformari in acest sector sunt Polonia si Romania, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si ca urmare a subventiilor pentru modernizarea sectorului, in vederea sporirii competitivitatii pe piata europeana.
Companiile din aceasta industrie din statele membre ale Uniunii Europene au investit masiv in Europa de Est, urmarind obtinerea unei anumite cote din productia acestor tari, dupa aderarea acestora la Uniune.
Fabricile depasite si ineficiente au fost inchise, provocand disponibilizari si, in consecinta, o atitudine de reticenta, in special in Polonia, fata de investitorii straini.
Consumul anual total de zahar, in Romania, este de 450-500.000 tone pe an, mai precis 19,3 Kg per capita pe an. In urmatorii ani se estimeaza cresterea consumului de zahar la 600.000 t pe an.
In tarile vecine, media acestui consum este anual, pe cap de locuitor, de 39 Kg in Ungaria, 38 Kg in Slovacia si 44 Kg in Cehia.
In Romania, la ora actuala, supravietuiesc opt fabrici de zahar, dintre care trei sunt detinute de grupul austriac Agrana. La sfarsitul lui 1989 erau in functiune 33 de astfel de unitati de productie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
